model unisec- torial de creştere economică elaborat de R.F. Harrod şi E. Domar în anii 1940, pe linia postkeynesiană, caracterizat de preocuparea pentru stabilitate economică şi şomaj, ca şi de premise rigide utile numai analizei pe termen scurt. Modelul are următoarele caracteristici definitorii: evidenţiază rolul investiţiilor ca acumulare de capital şi componentă a cererii agregate; încorporează o funcţie simplă de accelerare a investiţiilor bazată pe veniturile reale aşteptate; coeficientul aşteptat al capitalului este constant ca urmare a unei rate a dobânzii presupusă constantă pe termen lung; economiile au o pondere (s) constantă în venitul real; forţa de muncă creşte cu o rată exponenţială (n) determinată exogen, ce poate fi sporită efectiv prin progres tehnic (l). M.H.-D.
defineşte rata garantată a creşterii (G
w), Gw =
ν
S , şi
rata naturală a creşterii (G
n), Gn = n + l. Dacă Gw
=
G
n, ar fi posibil să existe o creştere susţinută, în
condiţii de ocupare deplină (rata şomajului este zero) sau de rată a şomajului constantă. Instabilitatea poate să apară dacă cele două rate sunt diferite. Un element important al modelului este rata aşteptată a creşterii
venitului (G): G =
Y
∆Y
. Economia se află în echilibru
numai dacă G
w = G, iar dacă G diferă de Gw, modelul
indică devierea venitului de la traiectoria creşterii garantate prin tendinţa de boom (G > G
w) sau cea de
recesiune (G < G
w). M.H.-D. neglijează efectele
preţurilor relative asupra proporţiei în care sunt com- binaţi factorii de producţie, fiind implicită combinarea în proporţii fixe. Astfel, deşi este implicată o funcţie de producţie agregată, este evitată critica principală la adresa funcţiei de producţie încorporate în modelul de creştere neoclasic. M.H.-D. evidenţiază trei mari probleme: posibilitatea unei creşteri susţinute; probabilitatea unei creşteri susţinute în condiţii de ocupare deplină; existenţa sau nu a stabilităţii ratei de creştere garantate. Cadrul general al modelului este suficient de larg pentru a încorpora progresul tehnic, moneda şi alte efecte (v. Creştere economică).
