disciplină
ştiinţifică foarte complexă, al cărui obiect îl formează
pregătirea deciziilor prin metode matematice şi
modelarea factorilor implicaţi, în scopul asigurării
eficienţei rezolvării problemelor economice de
complexitate ridicată. S-a afirmat evident în preajma
celui de-al doilea război mondial şi, în mod deosebit,
după 1940, fiind utilizată pentru desfăşurarea
operaţiunilor militare. Apariţia sa a fost pregătită de
progresele din domeniul matematicii şi al modelării.
John von Neumann şi O. Morgenstern sunt
consideraţi fondatorii c.o. S-a impus în aspectele
practice ale economiei, conducerii unităţilor
economice, în domeniile financiar, industrial,
comercial şi de previziune. Este foarte utilă acolo
unde trebuie să se aibă în vedere un număr mare de
factori sau variabile şi trebuie să se precizeze limitele
opţiunilor, precum şi consecinţele acestora. C.o. se
sprijină pe multe alte discipline (v. Cercetare-
dezvoltare).