A doua zi a reuniunii Consiliului European de la Bruxelles este dedicată aproape în exclusivitate armonizării pozițiilor în legătură cu ce vor anunța, pe 25 martie, la Roma, cei 27 de lideri ai UE că va fi ”viața după Brexit”.
cursdeguvernare.ro prezintă documentul de lucru (AICI-LINK) care constituie punctul de plecare al dezbaterilor de vineri, publicat în premieră de Agence Europe.
Cel mai controversată parte a documentului se găsește spre sfârșitul său, unde se afirmă: ”vom colabora”, dar ”cu înțelegerea că unii dintre noi se pot apropia și mai mult”. Aceasta pare să fie formula de acceptare a faptului că Europa cu ”mai multe viteze” va deveni regula, nu excepția după care va funcționa UE în viitor.
Statele din Centrul și Estul Europei, inclusiv Bulgaria, scrie Politico, își doresc ca acest mesaj să fie mult atenuat, pentru a fi clar că tratatele UE nu se vor rescrie și că dorința de ”cooperare aprofundată” este a doua, dacă nu ultima opțiune de adresare a oricărei provocări cu care se confruntă sau se va confrunta Uniunea Europeană.
Varșovia a intrat pe curs de coliziune cu Bruxelles
Prima zi a Consiliului a adus de altfel o provocare nemaiîntâlniră de liderii UE: atribuirea unui nou mandat președintelui CE, Donald Tusk, care s-a produs cu opoziția vehementă a Poloniei, care de altfel nici nu a semnat documentul final al reuniunii de joi.
Publicat totuși la insistențele președinției malteze, documentul (AICI-LINK) poartă titlul ”Concluzii ale Președintelui Consiliului European”, o formulă diferită față de tradiționalele ”Concluzii ale Consiliului European”.
Pe de-o parte, formula arată suplimentar Poloniei că Tusk se bucură de suportul celor 27, pe de altă parte pare să rezolve dubiile generate de lipsa de consens privind asumarea instituțională a deciziilor adoptate joi.
Opoziția solitară a Poloniei (care nu a reușit să-l determine nici măcar pe Viktor Orban să o susțină) manifestată joi față de Donald Tusk pune statul într-o poziție jenantă pe plan internațional, dar ar putea să ajute în plan intern partidul de guvernare, PiS.
Proaspăt reales pentru un nou mandat, care începe în vară, Donald Tusk a lansat joi seara un avertisment serios: ”Fiți foarte atenți la podurile pe care le incendiați pentru că, odată distruse, nu veți mai putea niciodată să le traversați. Dedic această cugetare tuturor statelor membre, astăzi însă în special guvernului Poloniei”.
Relevant, în context: vineri, vicepreședintele Comisiei Europene Valdis Dombrovskis se află la Varșovia, unde se întâlnește cu președintele Andrzej Duda și cu vicepremierul Mateusz Morawiecki.
Fața de poker a Thersei May
Theresa May nu a scos un cuvânt despre Brexit la reuniunea de joi a CE deși toată lumea a sperat să afle un indiciu legat de momentul în care premierul britanic va anunța declanșarea Articolului 50.
Premierul britanic a sosit la reuniune în ultima clipă înainte de startul reuniunii și a fost practic singurul lider care nu s-a oprit să vorbească cu presa.
Singurul lider care a obținut un tete-a-tete cu Theresa May a fost omologul scoțian, Enda Kenny, care nici ea n-a aflat nimic, după cu mărturisea ulterior presei.
Nord Stream d2, surpriza din agendă
Conducta pe care Rusia o vrea construită în Europa, Nord Stream 2, a fost introdusă pe agenda discuțiilor de joi în ultim moment.
Potrivit Politico, premierul polonez Beata Szydło s-a pronunțat ferm împotriva aprobării acestui proiect, afirmând că acesta subminează suportul pe care UE îl acordă Ucrainei.
Danemarca a cerut Comisiei să realizeze un nou studiu de impact al proiectului, ținând cont că statele europene direct interesate nu trebuie să discute subiectul în format restrâns.
Cu ochii pe Balcanii de Vest
Marea Britanie s-a oferit să găzduiască un summit al Balcanilor de Vest în 2018, reuniune menită să oprească amestecul Rusiei în regiune.
În declarația de la finalul zilei, Donald Tusk a confirmat sensibilitatea problemei: ”Tensiunile și diviziunile par să fi scăpat de sub control și din cauza influențelor externe nesănătoase, care au destabilizat de ceva timp mai multe state”.
Cu toate acestea, remarcă Politico, liderii UE fac prea puțin în ceea ce privește acordarea de sprijin financiar, elaborarea de noi orizonturi de aderare la UE sau strategii concrete pentru Balcanii de Vest, în condițiile în care tensiunile escaladează între Serbia și Kosovo.
Urmărește-ne pe Google News
