Analiză

România și deficitul excesiv – ce este, ce riscăm, ce putem face

România a mai încălcat regula de deficit buget bugetar de maxim 3% din PIB în perioada de preaderare 1998 – 2001 și după aderare 2008… Mai mult

12.02.2020

Analiză

Salariul mediu net a urcat la aproape 700 de euro, productivitatea muncii industriale la -1,2%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna decembrie 2019 a ajuns la 5.465 lei, cu 5,2% mai mare faţă de luna… Mai mult

11.02.2020

La obiect

Index necruțător la Capitalul Uman: la doar 60% din potențialul său de productivitate va ajunge, în medie, un tânăr român la maturitate

În medie, un copil născut în România, în 2017, va atinge la 18 ani doar 60% din potențialul său de productivitate, în condițiile actuale ale… Mai mult

11.02.2020

Chestiunea

Economia subterană – 21% din PIB, varianta de lucru a INS

La nu mai puțin de 21% PIB se ridică în România așa numita ”economie neobservată”. E vorba de activitățile economice care – într-un fel sau… Mai mult

10.02.2020

Cronicile

Despre ce nu se vorbește în campania electorală / (3) De ce nu putem crește

de Marin Pana 26.11.2012

Adevărul nespus – pentru că nu convine și nu aduce voturi – este că sumele alocate pentru politicile sociale în prezent grevează asupra investițiilor publice. Sistematic, banii sunt transferați de la bugetul de stat către bugetele de pensii, sănătate și șomaj, pentru că banii colectați de la salariați pentru aceste destinații nu ajung.

Realitatea este că efortul de susținere a categoriilor considerate nevoiașe este prea mare față de posibilitățile reale ale economiei. Decuplarea s-a produs în 2007- 2008, când euforia intrării în UE ne-a făcut să promitem pielea ursului din pădure.

Situația înaintea ultimului trimestru din acest an se prezenta după cum urmează:

Evident, dacă am fi pus de acord banii strânși pentru pensii, sănătate și șomaj cu sumele cheltuite, am fi dispus, de la începutul acestui an de 2,5 miliarde euro în plus pentru investiții în infrastructură, cu efecte multiplicatoare în activitatea economică). Sau am fi putut reduce contribuțiile sociale, implicit costurile salariale, implicit s-ar fi creeat mai multe locuri de muncă. Pentru referință, investițiile străine directe pe aceleași prime nouă luni au totalizat 1,1 miliarde euro, ceea ce face de prisos comentariile.

Ne-am obișnuit ca noi să nu economisim și să nu dăm din impozite pentru devoltare. Chiar dacă, timid, criza ne-a pus pe gânduri și ne-a făcut mai prudenți, cu deplasarea statistică dinspre angajarea de credite spre constituirea de depozite. Prevalează încă ideea ”să vină alții și să investească”, iar noi să dăm banii din taxe și impozite cât mai mult, și chiar dacă avem deficite fiscale nesustenabile, pentru politici sociale.

Ori, investițiile străine nu prea mai vin, parțial din motiv de criză, parțial pentru că și-au ocupat cotele de piață ( după care fluxurile financiare se vor inversa, dar acesta este un alt subiect, de care ne vom lovi tot mai clar în anii care vin).

Alternativa reducerii risipei din banul public, invocată invariabil când vine vorba despre ”încadrarea în plapuma bugetară” nu este decât o alternativă virtuală.

Mai întâi ar trebui să se confirme și să se stabilizeze o creștere a colectării. Inclusiv prin responsabilizarea beneficiarilor amatori de chilipiruri pe două canale: de la stat, unde veniturile lor au fost decuplate de evoluția economiei naționale, și de la privat, unde susțin indirect evaziunea când cumpără din surse nefiscalizate.

Practic, am avut de-a face cu un efect  de redistribuire a avuției naționale suplimentare, care a trimis majoritatea beneficiilor aderării la UE către primitorii de pensii (pensionari, în sensul adevărat nu sunt decât 40% dintre aceștia și ar fi primit mai mult dacă nu erau copleșiți de majoritatea asimilată), dar a penalizat tinerii care intră în activitate și familiile cu copii. Ori, primele s-a demonstrat că nu pot fi ajustate, spre deosebire de locurile de muncă, unde ajustările se fac rapid și fără intervenția justiției.

În 2009 ne-am mai s-a evitat dezastrul ( am evitat o scădere de două cifre a PIB) prin majorarea exporturilor, pe fondul unei cereri din partea partenerilor membri UE încă suficient de mare și al devalorizării stabilizate la circa 15% a monedei naționale, care a adăugat plusul de competitivitate optim necesar. Revenirea pe calea cererii externe s-a plafonat în 2012, odată cu revenirea în recesiune a unor economii occidentale.

Introducerea în viteză a economiei naționale prin creșterea, oricum modică, a veniturilor populației ”patinează” deoarece sumele suplimentare disponibile se duc nediscriminatoriu către produsele realizate pe piața unică și nu neapărat către cele autohtone. Mai mult, structura de consum nu este de natură să favorizeze o dezvoltare durabilă a producției.

De aceea avem deficite mari cu Ungaria, Cehia și Polonia, țări în care exportăm cu puțin peste jumătate din ce exportăm. Produsele lor pentru piața lor internă, mai dezvoltată ca preferințe și mai apropiate de gusturile occidentale de viitor spre care ne îndreptăm, sunt mai adecvate pentru sensul nostru de evoluție decât majoritatea produselor noastre.

Acestea reprezintă trecutul și nu au decât avantajul prețului, rezultat de multe ori de costurile de condiționare și transport. În treacăt fie spus, avem și o caracteristică geografică semnificativă pentru concurență.

E utilă și ”tunarea” conjuncturală a motoarelor economiei, prin diverse instrumente, inclusiv de politică bugetară sau de politică monetară. Dar, la fel ca la motoarele vechi de Dacie, optimizarea electronică a relației dintre putere, cuplu și consum nu ține loc de redesenarea arhitecturii camerei de ardere sau de creșterea randamentului prin eficientizarea amestecului de carburant.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.11.2012

Un raspuns

  1. iooo
    27.11.2012, 1:51 pm

    investitiile statului sunt adevarate furtisaguri pentru smecherii de partid, normal ar fi ca banii de investitii cam 5% din pib sa fie redirectionati toti catre scaderea taxelor pe munca, e incredibil ca angajatii cu salarii sub medie sa plateasca pana la 65% impozit,prin taxarea directa si indirecta,vb mult de deficitul de la pensii insa uitati ca acel deficit e doar teoretic pensionarii la randul lor platesc taxe directe si indirecte,ultimele sunt masive, deci dupa parerea dvoastra pensionarii dupa o viata de munca ar trebui sa fie contributori neti la buget ?actualmente teoretic pensionarii contribuie net la buget cu 2% din pib,evaziunea de pe tva si accize nu reprezinta vina pensionarilor, nu mai mintiti pensionarii sunt contributori neti la buget nu subventionati de bugetul de stat.

Lăsați un comentariu


Stiri

CSAT convocat miercuri pentru coronavirus. Klaus Iohannis: Fac apel la calm, să se respecte normele de igienă

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat luni că va convoca miercuri Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), pentru discutarea strategiei de prevenire a unei epidemii… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis, reacție la decizia CCR: În 2-3 zile voi anunța următorul demers, au scăzut șansele pentru anticipate

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat luni că va anunța ”în două-trei zile” următorul său demers în procedura de instalare a unui nou guvern. Șeful statului… Mai mult

Stiri

Pregătiri pentru Covid-19 / Ministrul Sănătății: Materialele de urgență vor sosi în martie, PSD a lăsat stocuri 0

Mariana Bechir

România nu are niciun fel de stocuri cu materiale de urgență, iar primele echipamente de protecție vor sosi la începutul lunii martie, a declarat ministrul… Mai mult

Stiri

Cum se poziționează partidele față de decizia CCR

Razvan Diaconu

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a afirmat luni că PSD nu va face nicio propunere de prim ministru la următoarelșe consultări politice care ar urma să… Mai mult

Stiri

Digi Communications câștigă mai mult în Spania decât în România la telefonia mobilă

Adrian N Ionescu

Cei peste 1,89 milioane de abonați din Spania la serviciile de telefonie mobilă ale Digi Communications N.V. (DIGI) au adus mai mulți bani decât cei… Mai mult

Stiri

CCR a admis contestația PSD, președintele trebuie să desemneze un candidat care poate forma o majoritate în Parlament

Vladimir Ionescu

Curtea Constituţională a României a stabilit, luni, că există conflict juridic între preşedinte şi Parlament privind desemnarea liderului PNL Ludovic Orban în funcţia de premier,… Mai mult

Stiri

Gazele din Marea Neagră: OMV reclamă nevoia unui „consorțiu stabil” pentru Neptun Deep

Adrian N Ionescu

„În cazul marelui nostru proiect de gaze, Guvernul român se mișcă în direcția corectă, dar avem nevoie de un consorțiu stabil”, anunță Rainer Seele (foto),… Mai mult