La obiect

Documente MFP – execuția după T3: ”gaura” reală de la buget este de 21,7 mld de lei

Anunțul de miercuri al premierului Ludovic Orban, potrivit căruia gaura de buget este de 11 miliarde de lei, este contrazis chiar de datele oficiale ale… Mai mult

06.11.2019

Chestiunea

5 viziuni antagonice asupra proiectului de Buget multianual propus de Comisia Juncker. Critici deschise la summit-ul Coeziunii

Propunerile Comisiei Europene încă în funcţie în legătură cu viitorul cadru financiar multianual al UE (2021-2027) sunt inechitabile faţă de statele central şi est-europene, întrucât… Mai mult

06.11.2019

Chestiunea

Ce vinde și ce cumpără România: Competitivitatea generală și produsele producătoare de deficit

Datele finale publicate de INS arată că România a ajuns în 2018 la un deficit comercial de 7,5% din PIB, valoare foarte mare atât în… Mai mult

04.11.2019

Analiză

Ponderea taxării în PIB. Și două ”mici” mari probleme

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România s-a situat anul trecut penultima în UE în ceea ce privește ponderea în PIB a taxelor colectate, cu doar… Mai mult

03.11.2019

Cronicile

Despre ce nu se vorbește în campania electorală / (3) De ce nu putem crește

de Marin Pana 26.11.2012

Adevărul nespus – pentru că nu convine și nu aduce voturi – este că sumele alocate pentru politicile sociale în prezent grevează asupra investițiilor publice. Sistematic, banii sunt transferați de la bugetul de stat către bugetele de pensii, sănătate și șomaj, pentru că banii colectați de la salariați pentru aceste destinații nu ajung.

Realitatea este că efortul de susținere a categoriilor considerate nevoiașe este prea mare față de posibilitățile reale ale economiei. Decuplarea s-a produs în 2007- 2008, când euforia intrării în UE ne-a făcut să promitem pielea ursului din pădure.

Situația înaintea ultimului trimestru din acest an se prezenta după cum urmează:

Evident, dacă am fi pus de acord banii strânși pentru pensii, sănătate și șomaj cu sumele cheltuite, am fi dispus, de la începutul acestui an de 2,5 miliarde euro în plus pentru investiții în infrastructură, cu efecte multiplicatoare în activitatea economică). Sau am fi putut reduce contribuțiile sociale, implicit costurile salariale, implicit s-ar fi creeat mai multe locuri de muncă. Pentru referință, investițiile străine directe pe aceleași prime nouă luni au totalizat 1,1 miliarde euro, ceea ce face de prisos comentariile.

Ne-am obișnuit ca noi să nu economisim și să nu dăm din impozite pentru devoltare. Chiar dacă, timid, criza ne-a pus pe gânduri și ne-a făcut mai prudenți, cu deplasarea statistică dinspre angajarea de credite spre constituirea de depozite. Prevalează încă ideea ”să vină alții și să investească”, iar noi să dăm banii din taxe și impozite cât mai mult, și chiar dacă avem deficite fiscale nesustenabile, pentru politici sociale.

Ori, investițiile străine nu prea mai vin, parțial din motiv de criză, parțial pentru că și-au ocupat cotele de piață ( după care fluxurile financiare se vor inversa, dar acesta este un alt subiect, de care ne vom lovi tot mai clar în anii care vin).

Alternativa reducerii risipei din banul public, invocată invariabil când vine vorba despre ”încadrarea în plapuma bugetară” nu este decât o alternativă virtuală.

Mai întâi ar trebui să se confirme și să se stabilizeze o creștere a colectării. Inclusiv prin responsabilizarea beneficiarilor amatori de chilipiruri pe două canale: de la stat, unde veniturile lor au fost decuplate de evoluția economiei naționale, și de la privat, unde susțin indirect evaziunea când cumpără din surse nefiscalizate.

Practic, am avut de-a face cu un efect  de redistribuire a avuției naționale suplimentare, care a trimis majoritatea beneficiilor aderării la UE către primitorii de pensii (pensionari, în sensul adevărat nu sunt decât 40% dintre aceștia și ar fi primit mai mult dacă nu erau copleșiți de majoritatea asimilată), dar a penalizat tinerii care intră în activitate și familiile cu copii. Ori, primele s-a demonstrat că nu pot fi ajustate, spre deosebire de locurile de muncă, unde ajustările se fac rapid și fără intervenția justiției.

În 2009 ne-am mai s-a evitat dezastrul ( am evitat o scădere de două cifre a PIB) prin majorarea exporturilor, pe fondul unei cereri din partea partenerilor membri UE încă suficient de mare și al devalorizării stabilizate la circa 15% a monedei naționale, care a adăugat plusul de competitivitate optim necesar. Revenirea pe calea cererii externe s-a plafonat în 2012, odată cu revenirea în recesiune a unor economii occidentale.

Introducerea în viteză a economiei naționale prin creșterea, oricum modică, a veniturilor populației ”patinează” deoarece sumele suplimentare disponibile se duc nediscriminatoriu către produsele realizate pe piața unică și nu neapărat către cele autohtone. Mai mult, structura de consum nu este de natură să favorizeze o dezvoltare durabilă a producției.

De aceea avem deficite mari cu Ungaria, Cehia și Polonia, țări în care exportăm cu puțin peste jumătate din ce exportăm. Produsele lor pentru piața lor internă, mai dezvoltată ca preferințe și mai apropiate de gusturile occidentale de viitor spre care ne îndreptăm, sunt mai adecvate pentru sensul nostru de evoluție decât majoritatea produselor noastre.

Acestea reprezintă trecutul și nu au decât avantajul prețului, rezultat de multe ori de costurile de condiționare și transport. În treacăt fie spus, avem și o caracteristică geografică semnificativă pentru concurență.

E utilă și ”tunarea” conjuncturală a motoarelor economiei, prin diverse instrumente, inclusiv de politică bugetară sau de politică monetară. Dar, la fel ca la motoarele vechi de Dacie, optimizarea electronică a relației dintre putere, cuplu și consum nu ține loc de redesenarea arhitecturii camerei de ardere sau de creșterea randamentului prin eficientizarea amestecului de carburant.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.11.2012

Un raspuns

  1. iooo
    27.11.2012, 1:51 pm

    investitiile statului sunt adevarate furtisaguri pentru smecherii de partid, normal ar fi ca banii de investitii cam 5% din pib sa fie redirectionati toti catre scaderea taxelor pe munca, e incredibil ca angajatii cu salarii sub medie sa plateasca pana la 65% impozit,prin taxarea directa si indirecta,vb mult de deficitul de la pensii insa uitati ca acel deficit e doar teoretic pensionarii la randul lor platesc taxe directe si indirecte,ultimele sunt masive, deci dupa parerea dvoastra pensionarii dupa o viata de munca ar trebui sa fie contributori neti la buget ?actualmente teoretic pensionarii contribuie net la buget cu 2% din pib,evaziunea de pe tva si accize nu reprezinta vina pensionarilor, nu mai mintiti pensionarii sunt contributori neti la buget nu subventionati de bugetul de stat.

Lăsați un comentariu


Stiri

Întâlnire Bogdan Aurescu – Mike Pompeo. Pledoarie în favoarea creșterii prezenței militare americane în România

Vladimir Ionescu

Ministrul de Externe Bogdan Aurescu a discutat cu secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo despre mai multe domenii de colaborare dintre cele două țări,… Mai mult

Stiri

Raportul”Child Rights Now!”: Una din 8 mame aflate la prima naștere este adolescentă

Vladimir Ionescu

Una din opt mame aflate la prima naştere este adolescentă, în România, în timp ce în restul Uniunii Europene media este de una din 28… Mai mult

Stiri

Animalele care au slujit statul vor beneficia de îngrijire și cazare pe viață

Vladimir Ionescu

Directorul Clubului Câinilor Utilitari, Vlad Popescu, a declarat, miercuri, pentru Mediafax, că noua lege privind pensionarea animalelor de serviciu este binevenită şi că, în conformitate… Mai mult

Stiri

Dan Barna a obținut susținerea internă a USR pentru a rămâne liderul partidului

Victor Bratu

Dan Barna a anunțat miercuri că membrii USR au decis ca el să continue la şefia formațiunii, decizia fiind luată de aproximativ 75 la sută… Mai mult

Stiri

Comisia Europeană recomandă modificarea calendarului de aplicare a noii legi a pensiilor – risc semnificativ pentru deficitul public

Adrian N Ionescu

Noua Lege a pensiilor reprezintă un risc semnificativ la adresa deficitului public în 2020 şi în anii următori în condiţiile în care aceasta conţine majorări… Mai mult

Stiri

Radu Hanga este noul preşedinte al Bursei de Valori Bucureşti

Adrian N Ionescu

Radu Hanga  (48 de ani) a fost ales preşedinte al Bursei de Valori Bucureşti (BVB), pentru următorii patru ani, în adunarea generală a acţionarilor BVB… Mai mult

Europa

Gen. (r) Ben Hodges: Următorul cel mai probabil conflict Rusia-NATO va fi în Marea Neagră

Iulian Soare

Europa ar trebui să devină mai interesată de securitatea Georgiei şi a Ucrainei, ţări riverane Mării Negre, susţine generalul (r) american Ben Hodges, care între… Mai mult