fbpx Modifica setari cookieuri

Analiză

Execuția pe S1 din 2020 – o abordare comparativă cu cea din 2019

Bugetul general consolidat a înregistrat pe prima jumătate a anului în curs un deficit de circa 45 miliarde lei, echivalent cu 4,2% din PIB estimat… Mai mult

29.07.2020

La obiect

Producția agricolă 2019 – scădere istorică a valorii brute adăugate în economie

Valoarea producției agricole a scăzut în 2019 cu 3,8% în termeni reali față de anul precedent, potrivit datelor semidefinitive comunicate de INS. Ponderea sectorului vegetal… Mai mult

27.07.2020

Chestiunea

Document / Proiectul pentru munca flexibilă: nu se fac concedieri colective, managementul nu primește bonusuri pe perioada aplicării Kurzarbeit

Angajatorul poate reduce unilateral timpul de muncă al salariaților cu cel mult 50%, în situații excepționale precum epidemia de coronavirus, conform proiectului de OUG prin… Mai mult

23.07.2020

Europa

Document / Detaliile Acordului: 70% din granturi trebuie atrase în următorii 2 ani. Campionii negocierilor – lista statelor care au obținut bani suplimentari

Consiliul European a aprobat, la capătul a 5 zile de negociere, Cadru Financiar Multianual al UE pentru perioada 2021-2027, cu cea mai importantă componentă a… Mai mult

21.07.2020

Despre ce nu se vorbește în campania electorală / (3) De ce nu putem crește

de Marin Pana 26.11.2012

Adevărul nespus – pentru că nu convine și nu aduce voturi – este că sumele alocate pentru politicile sociale în prezent grevează asupra investițiilor publice. Sistematic, banii sunt transferați de la bugetul de stat către bugetele de pensii, sănătate și șomaj, pentru că banii colectați de la salariați pentru aceste destinații nu ajung.

Realitatea este că efortul de susținere a categoriilor considerate nevoiașe este prea mare față de posibilitățile reale ale economiei. Decuplarea s-a produs în 2007- 2008, când euforia intrării în UE ne-a făcut să promitem pielea ursului din pădure.

Situația înaintea ultimului trimestru din acest an se prezenta după cum urmează:

Evident, dacă am fi pus de acord banii strânși pentru pensii, sănătate și șomaj cu sumele cheltuite, am fi dispus, de la începutul acestui an de 2,5 miliarde euro în plus pentru investiții în infrastructură, cu efecte multiplicatoare în activitatea economică). Sau am fi putut reduce contribuțiile sociale, implicit costurile salariale, implicit s-ar fi creeat mai multe locuri de muncă. Pentru referință, investițiile străine directe pe aceleași prime nouă luni au totalizat 1,1 miliarde euro, ceea ce face de prisos comentariile.

Ne-am obișnuit ca noi să nu economisim și să nu dăm din impozite pentru devoltare. Chiar dacă, timid, criza ne-a pus pe gânduri și ne-a făcut mai prudenți, cu deplasarea statistică dinspre angajarea de credite spre constituirea de depozite. Prevalează încă ideea ”să vină alții și să investească”, iar noi să dăm banii din taxe și impozite cât mai mult, și chiar dacă avem deficite fiscale nesustenabile, pentru politici sociale.

Ori, investițiile străine nu prea mai vin, parțial din motiv de criză, parțial pentru că și-au ocupat cotele de piață ( după care fluxurile financiare se vor inversa, dar acesta este un alt subiect, de care ne vom lovi tot mai clar în anii care vin).

Alternativa reducerii risipei din banul public, invocată invariabil când vine vorba despre ”încadrarea în plapuma bugetară” nu este decât o alternativă virtuală.

Mai întâi ar trebui să se confirme și să se stabilizeze o creștere a colectării. Inclusiv prin responsabilizarea beneficiarilor amatori de chilipiruri pe două canale: de la stat, unde veniturile lor au fost decuplate de evoluția economiei naționale, și de la privat, unde susțin indirect evaziunea când cumpără din surse nefiscalizate.

Practic, am avut de-a face cu un efect  de redistribuire a avuției naționale suplimentare, care a trimis majoritatea beneficiilor aderării la UE către primitorii de pensii (pensionari, în sensul adevărat nu sunt decât 40% dintre aceștia și ar fi primit mai mult dacă nu erau copleșiți de majoritatea asimilată), dar a penalizat tinerii care intră în activitate și familiile cu copii. Ori, primele s-a demonstrat că nu pot fi ajustate, spre deosebire de locurile de muncă, unde ajustările se fac rapid și fără intervenția justiției.

În 2009 ne-am mai s-a evitat dezastrul ( am evitat o scădere de două cifre a PIB) prin majorarea exporturilor, pe fondul unei cereri din partea partenerilor membri UE încă suficient de mare și al devalorizării stabilizate la circa 15% a monedei naționale, care a adăugat plusul de competitivitate optim necesar. Revenirea pe calea cererii externe s-a plafonat în 2012, odată cu revenirea în recesiune a unor economii occidentale.

Introducerea în viteză a economiei naționale prin creșterea, oricum modică, a veniturilor populației ”patinează” deoarece sumele suplimentare disponibile se duc nediscriminatoriu către produsele realizate pe piața unică și nu neapărat către cele autohtone. Mai mult, structura de consum nu este de natură să favorizeze o dezvoltare durabilă a producției.

De aceea avem deficite mari cu Ungaria, Cehia și Polonia, țări în care exportăm cu puțin peste jumătate din ce exportăm. Produsele lor pentru piața lor internă, mai dezvoltată ca preferințe și mai apropiate de gusturile occidentale de viitor spre care ne îndreptăm, sunt mai adecvate pentru sensul nostru de evoluție decât majoritatea produselor noastre.

Acestea reprezintă trecutul și nu au decât avantajul prețului, rezultat de multe ori de costurile de condiționare și transport. În treacăt fie spus, avem și o caracteristică geografică semnificativă pentru concurență.

E utilă și ”tunarea” conjuncturală a motoarelor economiei, prin diverse instrumente, inclusiv de politică bugetară sau de politică monetară. Dar, la fel ca la motoarele vechi de Dacie, optimizarea electronică a relației dintre putere, cuplu și consum nu ține loc de redesenarea arhitecturii camerei de ardere sau de creșterea randamentului prin eficientizarea amestecului de carburant.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.11.2012

Un raspuns

  1. iooo
    27.11.2012, 1:51 pm

    investitiile statului sunt adevarate furtisaguri pentru smecherii de partid, normal ar fi ca banii de investitii cam 5% din pib sa fie redirectionati toti catre scaderea taxelor pe munca, e incredibil ca angajatii cu salarii sub medie sa plateasca pana la 65% impozit,prin taxarea directa si indirecta,vb mult de deficitul de la pensii insa uitati ca acel deficit e doar teoretic pensionarii la randul lor platesc taxe directe si indirecte,ultimele sunt masive, deci dupa parerea dvoastra pensionarii dupa o viata de munca ar trebui sa fie contributori neti la buget ?actualmente teoretic pensionarii contribuie net la buget cu 2% din pib,evaziunea de pe tva si accize nu reprezinta vina pensionarilor, nu mai mintiti pensionarii sunt contributori neti la buget nu subventionati de bugetul de stat.

Lăsați un comentariu


Stiri

Vladimir Putin anunță că Rusia a înregistrat oficial ”primul vaccin anti-Covid”. Experții occidentali, sceptici privind siguranța serului

Iulian Soare

Rusia a devenit marți prima țară ce înregistrează un vaccin împotriva Covid-19. Anunțul, primit cu scepticism pe plan internațional, a fost făcut de președintele Vladimir… Mai mult

Stiri

Schemele de un miliard de euro pentru IMM-uri – Ghidul solicitantului a fost pus în dezbatere publică

Vladimir Ionescu

Ministerul Fondurilor Europene a scos în consultare publică Ghidul solicitantului de fonduri europene aferent celor trei scheme de ajutor de stat în valoare de un… Mai mult

Stiri

Sondaj RBL / Generația Z: unul din cinci tineri vrea să plece din țară, 2 din 3 sunt atrași de antreprenoriat

Razvan Diaconu

Doi din trei tineri sunt tentați de antreprenoriat, iar unul din cinci intenționează să plece din țară pentru a studia sau a se angaja, arată… Mai mult

Stiri

Raport special Curtea de Conturi / Cheltuielile pentru combaterea coronavirus: 1 miliard euro până în iunie. Prejudicii, sub 8 milioane euro

Razvan Diaconu

Curtea de Conturi a înaintat Parlamentului României Raportul special privind gestionarea resurselor publice în perioada stării de urgență. Documentul aprobat de Plenul Curții prin Hotărârea… Mai mult

Europa

Cei mai pesimiști directori financiari din Europa Centrală și de Est sunt în Polonia și România – studiu Deloitte

Vladimir Ionescu

Directorii financiari din Europa Centrală și de Est au ajuns la un nivel record de pesimism, iar încrederea lor în evoluția economiei și a întregului… Mai mult

Stiri

TAROM începe restructurarea în două săptămâni, compania taie 700 de posturi

Vladimir Ionescu

Compania aeriană Tarom va intra într-un proces masiv de restructurare de personal ca urmare a problemelor financiare cu care se confruntă, transmite Mediafax. Adunarea Generală… Mai mult

Stiri

Nord Stream 2: Întâlnire Heiko Maas – Serghei Lavrov la Moscova după ce SUA amenință o companie portuară germană cu ”sancțiuni zdobitoare”

Iulian Soare

Ministrul de Externe al Germaniei, Heiko Maas, se întâlnește marți la Moscova cu omologul său Serghei Lavrov într-o perioadă în care proiectul Nord Stream 2 … Mai mult