UPDATE: Agenția Națională de Integritate (ANI), a reacționat marți, explicând că, printre alte numeroase probleme, proiectul lui Florin Iordache ar institui un tratament preferențial și discriminatoriu în favoarea parlamentarilor.
Comunicatul ANI:
Agenția Națională de Integritate nu susține adoptarea propunerii de modificare a Legii nr. 176/2010privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice (Plx nr. 482/2017 – https://goo.gl/DxFy1y), apreciind faptul că forma propusă nu corespunde Deciziei Curții Constituționale nr. 81/2013, iar textul din proiectul de lege este de natură să excludă, retroactiv, de la aplicarea sancțiunilor pentru conflictul de interese, o singură categorie de demnitari: parlamentarii pentru care s-a constatat definitiv încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese în perioada 2007-2013.
Prin noua reglementare propusă sunt lipsite de efecte actele emise de Agenția Națională de Integritate și hotărârile definitive și irevocabile ale Înaltei Curți de Casație și Justiție prin anularea sancțiunilor unor persoane care au încălcat dispozițiile legale privind integritatea în exercitarea demnităților publice și se instituie un tratament preferențial și discriminatoriu parlamentarilor, față de celelalte categorii de funcții publice prevăzute de Legea nr. 161/2003, în contradicție cu dispozițiile Constituției României.
De asemenea, propunerea legislativă este de natură să aplice retroactiv Decizia Curții Constituționale invocată în expunerea de motive.
****
Știrea inițială:
Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor a votat luni un proiect ce-i va salva de pierderea mandatului pe parlamentarii în cazul cărora instanțele au decis că s-au aflat în conflict de interese sau incompatibilitate înainte de 2013.
Proiectul a fost înregistrat pe 21 noiembrie, de către Florin Iordache (fostul ministru de Justiție care a promovat OUG 13), a primit aviz pozitiv luni, în Comisia Juridică, și ar putea fi aprobat în plen miercuri.
Dacă va fi aprobată această lege, încetează de drept toate interdicțiile (valabile trei ani de la pronunțarea instențelor) de a candida și de a fi ales stabilite în procesele cîștigate de ANI împotriva aleșilor.
Ce spune legea:
Art. 25, alin. (2) din Legea nr. 176 din 2010 – „Persoana eliberata sau destituita din functie potrivit prevederilor alin. (1) sau fata de care s-a constatat existenta conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decazuta din dreptul de a mai exercita o functie sau o demnitate publica ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu exceptia celor electorale, pe o perioada de 3 ani de la data eliberarii, destituirii din functia ori demnitatea publica respectiva sau a incetarii de drept a mandatului. Daca persoana a ocupat o functie eligibila, nu mai poate ocupa aceeasi functie pe o perioada de 3 ani de la incetarea mandatului. In cazul in care persoana nu mai ocupa o functie sau o demnitate publica la data constatarii starii de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdictia de 3 ani opereaza potrivit legii, de la data ramanerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti de confirmare a existentei unui conflict de interese sau a unei stari de incompatibilitate”.
Acest articol nu se va mai aplica pentru cei care s-au aflat în aceste situații înainte de 2013.
Proiectul este adoptat prin procedură rapidă și va salva pe cel puțin doi parlamentari:
- Steluța Cătăniciu (ALDE) – Agenţia Naţională de Integritate a stabilit că Steluţa Cătăniciu, la acea vreme deputat PNL, a încălcat regimul juridic privind conflictul de interese în materie administrativă, pe vremea când era consilier local în Cluj Napoca, deoarece a participat la adoptarea unei hotărâri în favoarea unei societăţi unde avea un interes patrimonial. Decizia definitvă a instanței a fost pronunțată
- Ovidiu Cristian Marciu (PSD) – fost vicepreşedintele CJ Giurgiu, el a fost declarat vinovat de incompatibilitate, pentru că firma și PFA pe care le deținea au obţinut mai multe contracte de la instituţii publice subordonate CJ Giurgiu.
Cine este Steluța Cătăniciu
Este avocat și a candidat pe listele ALDE, deși legea îi interzicea acest lucru.
Aflată la al doilea mandat de deputat, ea ocupă acum poziția de vicepreședinte a Comisiei juridice, de disciplină și imunități și este unul dintre cei mai activi membri ai așa-numitei Comisii Iordache, cea care se ocupă de modificare a legilor Justiției.
Cătăniciu este autoarea unora dintre cele controversate amendamente aduse acum legilor Justiției.
Ce prevede proiectul – articolul salvator
„Interdicţiile aplicate deputaţilor şi senatorilor în temeiul art. 25 pe baza rapoartelor de evaluare, întocmite de Agenţia Naţională de Integritate şi care au constatat nerespectarea prevederilor legale privind conflictul de interese în perioada 2007 – 2013, până la intrarea în vigoare a legii nr. 219/2013 pentru modificarea şi completarea legii nr. 96/2013 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, încetează de drept.”
Cum își fundamentează Florin Iordache inițiativa
Deputatul invocă în Nota de fundamentare considerentele unei decizii a CCR de anul trecut în care judecătorii constituționali spuneau că între 2007 și 2013 a existat „o situație normativă relativ confuză din moment ce, deși aveau obligația de a depune declarație de interese, instituția extrapenală a conflictului de interese nu se aplica în privința deputaților și senatorilor. Abia în 2013 apare un caz de conflict de interese expres prevăzut, precum și obligația deputaților și senatorilor de a respecta legislația în vigoare”.
Efectele pe care le-ar avea reglementarea, dacă va fi aprobată de plen
În primul rând, ar putea declanșa un conflict de natură constituțională, deoarece anulează decizii definitive ale instanțelor care i-au găsit vinovați pe parlamentari.
Avocatul Stelian Ion, deputat USR, pe Facebook: „Această aberație legislativă care încalcă principiul separației puterilor, o hotărâre judecătorească definitivă și decizia CCR 460/2013”.
Pe de altă parte, o eventuală lege de acest fel va lăsa nerezolvată una dintre recomandările din MCV –
„Recomandarea 9: Parlamentul ar trebui să dea dovadă de transparență în procesul său decizional cu privire la acțiunile întreprinse în urma hotărârilor definitive și irevocabile având ca obiect incompatibilități, conflicte de interese și averi ilicite pronunțate împotriva membrilor săi.”
„De asemenea, există alte trei cazuri de parlamentari ale căror mandate au fost confirmate în urma alegerilor de la sfârșitul anului 2016, în ciuda faptului că aceștia fac obiectul unei interdicții de a ocupa o funcție eligibilă timp de trei ani, ca urmare a unei hotărâri judecătorești definitive. Agenția Națională de Integritate a informat Parlamentul în februarie 2017, dar Parlamentul nu a luat încă măsuri pentru a soluționa aceste trei cazuri”, menționează Raportul MCV din noiembrie anul acesta.
