joi

28 martie, 2024

26 noiembrie, 2017

Donald Tusk a declarat că și-ar fi dorit formulări mai mabițioase în declarația finală a summitului.

Cel de-al cincilea summit al Parteneriatului Estic, desfășurat vineri la Bruxelles, s-a încheiat cu o declarație finală „de compromis” și de continuare a sprijinului din partea UE pentru cele șase state membre ale Parteneriatului.

Declarația, spre deosebire de cea formulată după summitul de la Riga din 2015, nu menționează conflictele din spațiul post-sovietic în legătură cu care occidentalii acuză Rusia că are un rol important,

În documentul final se afirmă doar că „participanții la summit rămân profund îngrijorați din cauza continuării încălcării principiilor legislației internaționale în mai multelocuri din regiune.”


UE recunoaște aspirațiile europene ale țărilor asociate”, a declarat Donald Tusk, la conferința de presă de la finalul reuniunii, recunoscând că nu s-a discutat nimic despre perspectivele europene ale celor trei state care au solicitat acest lucru: Republica Moldova, Georgia și Ucraina.

UE va continua sa ofere sprijin statelor partenere, în special pentru tineri și societatea civilă, a adăugat președintele Consiliul European, Donald Tusk. „Participanții la summit s-au angajat să consolideze democrația, statul de drept, drepturile omului și libertățile fundamentale. UE rămâne angajată în sprijinul integrității teritoriale, independenței și suveranității partenerilor săi’, a spus Tusk.

El a precizat că, personal, ar fi preferat ca formulările declarației finale să fie „mai ambițioase”.

La rândul său, Jean-Claude Juncker s-a declarat „satisfăcut”, dar nu foarte mulțumit de rezultatele summitului.


Întrebat despre perspectivele europene ale celor trei state – Republica Moldova, Georgia și Ucraina – președintele Comisiei Europene a precizat ca acesta nu a fost un summit de extindere.

UE va continua sa sprijine statele membre ale Parteneriatului, dar acestea, la rândul lor, trebuie să continue reformele, a mai declarat oficialul.

„În cei 2 ani de la ultimul summit de la Riga am făcut pași uriași în stabilizarea regiunii, dar toate părțile sunt de acord că stabilitatea se face acasă. UE poate ajuta, dar trebuie ca la tine acasă să ai stabilitate, acces la un loc de muncă, la învățământ și trebuie sa ai o economie puternică”, a spus Juncker.

Delegația Republicii Moldova consideră reuniunea ”un succes”

Pe de alta parte, premierul Pavel Filip, cel care a condus delegația Chișinăului la summit, a calificat reuniunea drept un succes politic. El a subliniat că Parteneriatul Estic nu reprezintă o platforma de aderare la UE, iar Republica Moldova va continua parcursul sau european.

„Republica Moldova nu are mai multe planuri, planul A sau planul B, ci unul singur. Dincolo de toate disputele politice pe care le avem în țară, acest plan este integrarea în Uniunea Europeana”, a spus șeful executivului de la Chișinău.

Pavel Filip a declarat ca printre cele mai importante rezultate care vizează Republica Moldova sunt cele legate de reducerea tarifelor pentru roaming, inițial între statele Parteneriatului Estic, iar în a doua etapă și cu statele blocului comunitar, precum și asigurarea securității energetice.

Klaus Iohannis i-a cerut președintelui ucrainean soluții la problemele create de legea învățământului

În cadrul Klaus Iohannis a avut întrevederi cu preşedintele Ucrainei şi cu premierul Republicii Moldova.

„În cadrul întrevederii cu preşedintele Petro Poroşenko, preşedintele Klaus Iohannis a reiterat aşteptarea fermă, exprimată şi în cadrul discuţiei telefonice recente, de a fi găsită şi aplicată, cât mai rapid, o soluţie la problemele create de Legea educaţiei, care afectează dreptul la educaţie în limba română a minorităţii româneşti din Ucraina, în aşa fel încât acest drept să nu fie restrâns”, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

La rândul său, Poroşenko a dat asigurări că va fi implementată o soluţie care să rezolve această situaţie şi a reiterat că opinia Comisiei de la Veneţia din luna decembrie va fi respectată de partea ucraineană.

Cei doi preşedinţi au convenit ca partea română să fie consultată în mod corespunzător, la fel şi minoritatea română din Ucraina, asupra soluţiei în cauză, potrivit documentului citat.

Parteneriatul Estic a fost creat în anul 2008 ca o platformă de cooperare a Uniunii Europene cu Republica Moldova, Ucraina, Georgia, Azerbaidjan, Armenia și Belarus. Primele trei state au semnat Acorduri de asociere cu Uniunea Europeană.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: