Liderii celor 28 de state membre ale Uniunii au schițat miercuri noaptea, după șapte ore de discuții, strategia comună pentru apărarea granițelor externe și pentru ameliorarea situației din Siria și din regiune, pentru a opri exodul refugiaților.
Propunerea ca forțele europene să preia controlul granițelor Greciei a fost ignorată.
„Măsurile pe care le-am convenit azi nu vor pune capăt crizei. Dar sunt pași necesari în direcția cea bună”, a declarat la finalul reuniunii președintele Consilului European, Donald Tusk.
În centrul discuțiilor a stat subiectul recâștigării controlului granițelor, așa cum anunțase președintele Donald Tusk, la sosirea la reuniune.
“Vorbim despre milioane de potențiali refugiați ce încearcă să ajungă în Europa, nu despre sute de mii. Este clar că cel mai mare val de refugiați și imigranți urmează să vină. De aceea este nevoie să ne corectăm politica ușilor și ferestrelor deschise (…) Liderii au fost de acord că actualul haos de la granițele noastre externe trebuie să înceteze”, a declarat Donal Tusk la conferința de presă organizată la finalul reuniunii.
Ce s-a decis:
- Uniunea va oferi încă un miliard de euro pentru Programul Alimentar Mondial al ONU, UNHCR și pentru alte organizații umanitare care se ocupă de refugiații din zona Siriei. Suma totală acordată de la bugetul Uniunii pentru criza refugiaților se ridică la 1,7 miliarde de euro, după cum a anunțat anterior Comisia Europeană.
- Vor fi suplimentate fondurile destinate refugiaților sirieni din Turcia, Iordania și alte sate din regiune.
- Marea Britanie va dona 100 de milioane de lire sterline pentru programul ONU și alte 40 de milioane de lire pentru taberele apropiate zonei de conflict.
- Franța va oferi 100 de milioane de euro, în doi ani, pentru programul de ajutor umanitar ți pentru refugiații sirieni
- O atenție specială va fi acordată Turciei, care adăpostește acum aproximativ două milioane de sirieni în taberele de refugiați. Donald Tusk și președintele Comisiei Europene urmează să aibă pe 5 octombrie o întâlnire cu președintele turc Tayyip Erdogan pe acest subiect. Turcia a propus, prin inetrmediul Bulgariei, înființarea unei zone sigure în nordul Siriei, unde să fie mutați refugiații din statele vecine, pentru a opri exodul spre Europa.
- Suplimentarea fondurilor agențiilor Frontex, EASO și Europol, pentru întărirea controalelor de la granițele exterioare. Statele membre vor contribui cu echipamente și experți.
- Sfârșitul lunii noiembrie este termenul limită până la care vor trebui să devină funcționale controversatele hotspoturi (centre speciale de primire) din Grecia și Italia (poate și Bulgaria), pentru înregistrarea și amprentarea noilor veniți și începerea relocării sirienilor și celorlalți imigranți cu șanse de a primi azil în statele membre. În paralel, va demara deportarea imigranților economici.
- Pentru toate aceste hotspoturi, precum și pentru țările balcanice de pe rutele de tranzit va fi acordată asistență din partea statelor membre, pentru procesarea dosarelor și amprentarea refugiaților.
- Ajutarea statelor balcanice (inclusiv prin fonduri de preaderare) pentru a putea gestiona fluxul de refugiați
- Statele membre vor implementa regulile Sistemului Comun de Azil și vor pregăti participarea totală la sistemul Dublin.
În document se vorbește și despre eforturile internaționale, sub coordonarea ONU, de a pune capăt “războiului din Siria, care a provocat atâta suferință“.
Președintele Iohannis: Trebuie să încercăm să intervenim în Siria pentru a termina conflictul
Este evident că dacă vrem să gestionăm eficient fenomenul migrației trebuie să mergem la cauzele acestui fenomen, adică în zonele de criză, de exemplu, dar nu singura, zona Siria, și trebuie să încercăm să intervenim acolo pentru a termina conflictul și pentru a reinstaura pacea în zonă”, a spus șeful statului, după reuniunea Consiliului European Extraordinar, citat de Agerpres.
El a anunțat că România va contribui cu 300.000 de euro la programul pentru hrană al ONU: „Orice sprijin dat acestor țări dă un rezultat mult mai consistent și mai rapid, decât un sprijin acordat refugiaților care au ajuns deja până în Europa. În acest context a fost reluată rugămintea din partea Înaltului reprezentant și președinției Consiliului de a veni cu un ajutor substanțial pentru programul alimentar mondial care se ocupă de refugiații care se află în aceste tabere care înconjoară zonele de conflict. România a decis să aloce 300.000 de euro pentru următorii trei ani. „, a declarat președintele Klaus Iohannis.
