luni

27 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

13 decembrie, 2017

Sesizările PNL şi USR privind hotărârea Parlamentului de constituire a Comisiei speciale privind legile justiţiei, condusă de fostul ministru al Justiţiei Florin Iordache, au fost respinse miercuri de Curtea Constituţională, cu scorul 8 voturi pentru respingere și unul singur pentru admitere.

Singura care a fost împotriva respingerii este Livia Stanciu, fost președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), care va redacta o opinie separată.

Cum motivează CCR decizia, într-un comunicat transmis miercuri:


În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, sesizarea de neconstituţionalitate şi a constatat că Hotărârea Parlamentului nr.69/2017 privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei este constituţională în raport cu criticile formulate.

În motivarea soluţiei, Curtea a reţinut că, comisiile speciale comune, în calitate de organe de lucru ale Parlamentului, sunt reglementate, în mod expres, prin art.64 alin.(4) din Constituţie, constituirea acestora nefiind limitată la domenii de activitate cu privire la care Parlamentul decide în şedinţă comună.

În consecinţă, din raţiuni ce ţin de eficienţa, unitatea şi coerenţa demersului parlamentar în sensul elaborării unor propuneri legislative complexe, Parlamentul poate constitui asemenea comisii atât în privinţa legilor care se adoptă în şedinţă comună, cât şi în privinţa celor care se adoptă în şedinţă separată.

Propunerile legislative astfel elaborate vor urma, în mod necesar, procedura de dezbatere şi adoptare în şedinţă comună sau separată, cu luarea în considerare a prevederilor art.65, 74 şi 75 din Constituţie. Prin urmare, propunerile legislative, care fac obiectul Comisiei speciale comune, se adoptă în şedinţe separate, cu respectarea competenţelor Camerei de reflecţie şi a celei decizionale.


Motivarea completă a deciziei urmează să fie redactată și publicată în Monitorul Oficial.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Argumentele folosite de USR în contestarea legalității Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției:

  • din hotărârea de înfiinţare nu rezultă cu claritate care este rolul acestei Comisii speciale, ceea ce creează o confuzie între acesta şi atribuţiile comisiilor permanente, iar parcursul ulterior al proiectelor de lege devine incert şi impredictibil
  • PSD-ALDE a acordat Comisiei speciale atribuții ilegale, care potrivit Regulamentului celor două Camere revin Comisiilor juridice permanente, pentru a scurta la maxim timpul de dezbatere și de adoptare a modificărilor legilor justiției
  • potrivit Constituției, proiectele de modificare a legilor justiției trebuie să treacă prin Comisiile juridice permanente ale Camerei Deputaților și Senatului și abia apoi adoptate de plenul fiecărei Camere, aspect fundamental pentru respectarea principiului bicameralismului
  • există deja precedente favorabile în jurisprudența CCR, care s-a exprimat deja în decizii anterioare în sensul că deplasarea unui centru de decizie constituțional (Parlamentul) la comisii ale acestuia nu este conformă cu menirea constituțională a Parlamentului. De asemenea, CCR s-a pronunțat deja în sensul că autonomia regulamentară nu poate fi exercitată în mod discreționar, abuziv, cu încălcarea atribuțiilor constituționale ale Parlamentului
  • înființarea unei comisii speciale care dobândește competența de examinare, modificare și completare a tuturor actelor normative cu incidență în domeniul justiției pe o perioadă nedeterminată şi nedeterminabilă contravine regimului juridic specific al unor astfel de comisii speciale, încălcându-se art. 64 alin. (4) din Constituție

Comisia a finalizat marți dezbaterea și aprobarea amendamentelor aduse proiectelor pentru modificarea a trei legi importante pentru întregul sistem al Justiției:

  • Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor
  • Legea 304/2004 privind organizarea sistemului judiciar
  • Legea 317/2004 privind Consiliul SUperior al Magistraturii
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: