vineri

29 martie, 2024

11 ianuarie, 2016

( FOTO: alba24.ro )
( FOTO: alba24.ro )

Eurostat plasează România în topul european al evoluțiilor industriei prelucrătoare față de referința constituită de anul 2010 și pe primul loc dacă se ia în considerare perioada crizei economice 2008 – 2014.

Este intervalul de timp necesar pentru revenirea la același PIB de dinaintea declanșării recesiunii economice.

Anul 2010 a fost ales din motive de procedură statistică, dar a fost și anul în care s-a resimțit cel mai mult criza.

tabel01Dacă se prelucrează datele furnizate și pentru punctul de plecare din 2008, anul de maxim local pentru marea majoritate a industriilor prelucrătoare din Europa, se obține un clasament în care țara noastră apare pe primul loc, devansând chiar și Polonia, campioana indiscutabilă a evitării efectelor crizei, singura care a reușit performanța de a nu înregistra scăderea PIB în anul 2009.

tabel1Am poziționat împreună primele cinci economii ale UE pentru a putea observa, destul de clar de altfel, ce anume a făcut diferența într-o situație mai dificilă, dincolo de alte sectoare economice care au importanța lor specifică, au o valoare adăugată mai mare, au o pondere mai mare în PIB ș.a.m.d. Și care este explicația revenirii spectaculoase a economiei irlandeze, afectată puternic de criza financiară conjuncturală dar sănătoasă în fundamentele ei.

Ca să nu mai vorbim despre persistența Germaniei în a menține o puternică bază manufacturieră. Aceasta a dat soliditate, locuri de muncă și avantaje sociale pe termen lung. În ciuda posibilităților de delocalizare care să maximizeze profitabilitatea capitalului prin costurile mai reduse cu forța de muncă din alte țări.

În partea de est a Uniunii, se pot corela destul de clar performanțele economice cu evoluția industriei prelucrătoare. Avem în aceasta un factor puternic pentru succesele pe calea creșterii nivelului de trai general ( nu doar al celor care lucrează într-o zonă ce cuprinde undeva cel mult o cincime din economie) și al accesării zonei cu monedă unică europeană ( EA 19).

Precum și explicația misterului puterii de cumpărare tot mai accentuată în favoarea României în raport cu vecinii de la sud de Dunăre. Bulgarii, preocupați de alte sectoare mai profitabile și mai atractive în termeni mediatici ( cam pe sistemul Greciei, cu care sunt vecini), au înregistrat o scădere a industriei prelucrătoare de -11,48% în perioada 2008 – 2014, scădere ce contrastează puternic cu evoluțiile din fostul bloc estic.


S-ar părea că între cele două variante de lucru pe model ceva mai balcanic, cea de dezvoltare prioritară a industriei, cu o anumită neglijare a turismului, serviciilor etc. și cea de dezvoltare prioritară a turismului, serviciilor etc., cu o anumită neglijare a industriei, prima a dat rezultate mai bune. Ironia sorții, până la urmă, orientarea (se pare, ireversibilă) hotărâtă prin anii socialismului s-a dovedit a fi câștigătoare în capitalism.

Există, însă, o observație importantă în privința României, cea care nu a conștientizat suficient importanța procesului de retehnologizare și de reindustrializare și nu a știut (în termeni relativi la țările din regiune, desigur) să fructifice pe deplin oportunitățile izvorâte din această evoluție. Inclusiv printr-o distribuire mai bună a rezultatelor. În favoarea muncii direct productive, care să antreneze dezvoltarea serviciilor, și nu a beneficiilor sociale, care au antrenat mai nimic în acest sens.

În definitiv, dacă și la alte capitole eram precum polonezii, cum ne mai scădea PIB-ul în 2009, pentru a fi nevoiți apoi să muncim patru ani să-l refacem ?

În plus, acum eram nu doar la 55%, ci aproape de nivelul de 60% din media UE și am fi fost tentați (spre deosebire de polonezi) să aderăm la clubul statelor cu monedă unică. Am văzut cu ce probleme se confruntă acestea. Or, noi am evitat aceste probleme și am rămas cu ale noastre, cel puțin pe termen mediu.


Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: