fbpx

La obiect

Factura pandemiei: Deficit record la bugetul Sănătății

Deficitul Sănătății a atins anul acesta un record istoric – aproape 4,4 miliarde de lei, la sfârșitul lunii aprilie, conform ultimei execuții bugetare publicate de… Mai mult

07.06.2021

La obiect

Scădere a costului cu forţa de muncă față pe T1 – a început refacerea corelației cu productivitatea

Costul orar al forţei de muncă a crescut în trimestrul I 2020 a scăzut cu 2,58% față de trimestrul precedent, potrivit datelor publicate de INS.… Mai mult

07.06.2021

La obiect

Bec roșu aprins pe tabloul de bord – Prețurile „industriale” din aprilie

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) și-a accelerat creșterea până la 7,89% în aprilie 2021, de la 4,84% în luna precedentă și doar 0,12% în ianuarie.… Mai mult

07.06.2021

Chestiunea

Modificările induse de pandemie în alocarea banilor unei gospodării

Veniturile lunare ale unei familii din România au fost anul trecut, în pandemie, de 5.216 lei, cu 8,9% mai mari faţă de anul anterior, potrivit… Mai mult

07.06.2021

Datoria publică, la pragul de 40%. Câteva observații tehnice relevante pentru deciziile de politică economică

de Marin Pana , 19.7.2020

Nivelul datoriei publice calculată oficial de Ministerul Finanțelor pentru luna mai 2020 a crescut până la 39,9%, în condițiile în care s-a depășit pragul de 400 de miliarde de lei în martie, la izbucnirea pandemiei și a urcat pe cele mai recente date disponibile la 428,37 miliarde lei ( aproape 60% în plus în termeni nominali față de anul 2015.

Câtă vreme creștea și PIB-ul, lucrurile erau în regulă. Acum, însă, avem o problemă indusă de pandemie. Nu mai crește PIB-ul dar se vehiculează pe mai departe cu alocări de beneficii, implicit cu creșteri de datorie publică. Doar că matematica începe să ne dea bătăi de cap. Iată cum arată (și e încă bine) evoluția PIB pe ultimele patru trimestre:

Suma celor patru trimestre din 2019 dă 1.059.803 mii lei, adică valoarea utilizată de Ministerul Finanțelor pentru calculul datoriei administrației publice la nivelul de 35,2% pentru finalul anului 2019. Dar, conform metodologiei UE, ponderea datoriei în PIB pe parcursul anuluise calculează prin raportarea soldului la suma PIB-urilor realizate în ultimele patru trimestre.

Pentru a putea obține noul numitor de la fracția care ne dă datoria publică în procente, trebuie scos din PIB 2019 rezultatul pe T1 2019 și înlocuit cu rezultatul pe T1 2020. Astfel, s-a ajuns la valoarea de 1.072.848,4 milioane lei. Păstrată pentru raportările de pe parcursul acestui trimestru în condițiile în avem deja, simultan, o evoluție simetrică pe contrasens. Cu 26,6 miliarde deja consemnate în plus la datoria publică și cam aceeași sumă în jos la PIB.

Cu alte cuvinte, pe fondul entuziasmului generat de creșterea economică, prezumată a fi eternă, s-au antamat cheltuieli ale statului peste posibilități. De unde și plasarea spre limita de deficit de 3% din PIB ( depășită până la urmă), respectiv noi împrumuturi, cu atât mai mari cu cât planul de creștere de 5,5% – 5,7% pe an nu a mai fost atins (deși 4,4% și 4,1% au fost ritmuri foarte bune).

Acum suntem în punctul în care cele două proiecții au ajuns divergente, fie și din motive de matematică elementară. Nu vom mai avea creștere economică robustă dar ar trebui să acordăm cea mai mare majorare de beneficii sociale din toți acești ani (9,5% efort bugetar pentru majorarea pensiilor la actualul nivel va deveni 12,3% dacă se mai aplică și majorarea cu zece procente vehiculată, la care se adaugă dublarea alocațiilor pentru copii).

Rezultatul eforturilor de „a face rost de bani” se va vedea în curând, odată ce T2 2019 va fi înlocuit de T2 2020, cu rezultate diminuate cu circa 15% în termeni reali (circa -11,5% în termeni nominali dacă păstrăm deflatorul din T1 2020). Ceea ce va trimite PIB-ul pe ultimele patru trimestre înapoi spre circa 1.045 miliarde lei, de la nivelul actual de 1.073 miliarde lei prezentat mai sus.

Astfel, prin reducerea numitorului fracției de calcul ( adică PIB-ul), cu sporul de bani deja împrumutați pe T2 din 2020, ne-am dus deja peste pragul critic de 40% (o creștere s-ar fi produs și dacă nu mai măream cu nimic stocul de datorie din mai2020 încoace). Doar că, din motive tehnice, ÎNCĂ nu au fost definitivate calculele și nu am aflat încă exact cum stăm.

Apropo de limita datoriei publice de 60% din PIB stabilită drept criteriu Maastricht, ea este relevantă pentru o economie europeană cât de cât apropiată de uzanțe. Și mai puțin relevantă pentru economia României, care achită, de departe, cele mai mari dobânzi din UE și are, simultan, (aproape) cele mai mici venituri bugetare ca pondere în PIB, undeva la 70% din media europeană.
Și pentru care, ar fi mai potrivită o limită de avarie de circa 45% din PIB.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.7.2020

Lăsați un comentariu


Europa

Prima datorie europeană comună: cerere de 7 ori mai mare pentru obligațiunile UE – s-au vândut de 20 mld. euro

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană a vândut, marți, obligațiuni ale Uniunii Europene de 20 de miliarde de euro, cu scadența la 10 ani, dar cererea a fost de… Mai mult

Stiri

Percheziții la Universitatea Titu Maiorescu și la Primăria Sectorului 4 – în legătură cu vânzarea unor apartamente din cămine studențești

Vladimir Ionescu

Polițiștii Direcției de Investigare a Criminalității Economice au pus în executare, miercuri dimineața, 14 mandate de percheziție la Universitatea Titu Maiorescu, din București, la sediile/punctele… Mai mult

Europa

Întâlnire Biden – Putin la Geneva: Experţii nu au speranţe că vor exista momente „revoluţionare”

Iulian Soare

Preşedintele american Joe Biden şi omologul său rus, Vladimir Putin, se întâlnesc miercuri la Geneva, iar această întrevedere va fi una dintre cele mai importante… Mai mult

Europa

Investiţiile chineze în Europa s-au redus la jumătate în 2020

Adrian N Ionescu

Investiţiile directe chineze în Europa – UE şi Marea Britanie – au scăzut cu 45% în 2020, până la 6,5 miliarde de euro. Este cel… Mai mult

Stiri

Silviu TEODORU (Oracle): Cel mai potrivit pentru România este modelul de digitalizare din UK bazat pe „cloud first” 

Adrian N Ionescu

Dintre toate modelele de digitalizare, cel din Marea Britanie (UK), care merge pe formula „cloud first”, este cel mai potrivit pentru România, a declarat Silviu… Mai mult

Stiri

Gabriel Voicilă (PwC): E-guvernarea nu e posibilă dacă nu avem și funcționari pregătiți s-o folosească

Razvan Diaconu

Lipsa competențelor digitale în administrația centrală poate pune sub semnul întrebării e-guvernarea, orice progres de digitalizare a statului român ține de funționari pregătiți, afirmă Gabriel… Mai mult

Stiri

Rapoartele de activitate ale Avocatului Poporului, respinse

Vladimir Ionescu

Parlamentarii au respins, marţi, în şedinţă comună, rapoartele de activitate ale Avocatului Poporului. Liberalii intenționează să se folosească de respingerea rapoartelor pentru a o revoca… Mai mult