luni

18 martie, 2024

19 iulie, 2020

Nivelul datoriei publice calculată oficial de Ministerul Finanțelor pentru luna mai 2020 a crescut până la 39,9%, în condițiile în care s-a depășit pragul de 400 de miliarde de lei în martie, la izbucnirea pandemiei și a urcat pe cele mai recente date disponibile la 428,37 miliarde lei ( aproape 60% în plus în termeni nominali față de anul 2015.

Câtă vreme creștea și PIB-ul, lucrurile erau în regulă. Acum, însă, avem o problemă indusă de pandemie. Nu mai crește PIB-ul dar se vehiculează pe mai departe cu alocări de beneficii, implicit cu creșteri de datorie publică. Doar că matematica începe să ne dea bătăi de cap. Iată cum arată (și e încă bine) evoluția PIB pe ultimele patru trimestre:


Suma celor patru trimestre din 2019 dă 1.059.803 mii lei, adică valoarea utilizată de Ministerul Finanțelor pentru calculul datoriei administrației publice la nivelul de 35,2% pentru finalul anului 2019. Dar, conform metodologiei UE, ponderea datoriei în PIB pe parcursul anuluise calculează prin raportarea soldului la suma PIB-urilor realizate în ultimele patru trimestre.

Pentru a putea obține noul numitor de la fracția care ne dă datoria publică în procente, trebuie scos din PIB 2019 rezultatul pe T1 2019 și înlocuit cu rezultatul pe T1 2020. Astfel, s-a ajuns la valoarea de 1.072.848,4 milioane lei. Păstrată pentru raportările de pe parcursul acestui trimestru în condițiile în avem deja, simultan, o evoluție simetrică pe contrasens. Cu 26,6 miliarde deja consemnate în plus la datoria publică și cam aceeași sumă în jos la PIB.

Cu alte cuvinte, pe fondul entuziasmului generat de creșterea economică, prezumată a fi eternă, s-au antamat cheltuieli ale statului peste posibilități. De unde și plasarea spre limita de deficit de 3% din PIB ( depășită până la urmă), respectiv noi împrumuturi, cu atât mai mari cu cât planul de creștere de 5,5% – 5,7% pe an nu a mai fost atins (deși 4,4% și 4,1% au fost ritmuri foarte bune).


Acum suntem în punctul în care cele două proiecții au ajuns divergente, fie și din motive de matematică elementară. Nu vom mai avea creștere economică robustă dar ar trebui să acordăm cea mai mare majorare de beneficii sociale din toți acești ani (9,5% efort bugetar pentru majorarea pensiilor la actualul nivel va deveni 12,3% dacă se mai aplică și majorarea cu zece procente vehiculată, la care se adaugă dublarea alocațiilor pentru copii).

Rezultatul eforturilor de „a face rost de bani” se va vedea în curând, odată ce T2 2019 va fi înlocuit de T2 2020, cu rezultate diminuate cu circa 15% în termeni reali (circa -11,5% în termeni nominali dacă păstrăm deflatorul din T1 2020). Ceea ce va trimite PIB-ul pe ultimele patru trimestre înapoi spre circa 1.045 miliarde lei, de la nivelul actual de 1.073 miliarde lei prezentat mai sus.

Astfel, prin reducerea numitorului fracției de calcul ( adică PIB-ul), cu sporul de bani deja împrumutați pe T2 din 2020, ne-am dus deja peste pragul critic de 40% (o creștere s-ar fi produs și dacă nu mai măream cu nimic stocul de datorie din mai2020 încoace). Doar că, din motive tehnice, ÎNCĂ nu au fost definitivate calculele și nu am aflat încă exact cum stăm.

Apropo de limita datoriei publice de 60% din PIB stabilită drept criteriu Maastricht, ea este relevantă pentru o economie europeană cât de cât apropiată de uzanțe. Și mai puțin relevantă pentru economia României, care achită, de departe, cele mai mari dobânzi din UE și are, simultan, (aproape) cele mai mici venituri bugetare ca pondere în PIB, undeva la 70% din media europeană.
Și pentru care, ar fi mai potrivită o limită de avarie de circa 45% din PIB.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Economia României a suferit în ultimul deceniu unele dintre cele

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: