fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Cu ce cheltuieli de sănătate a intrat România, cu viteză, în criza Covid-19. Țara e pe primul loc în UE la mortalitatea din cauze tratabile

Diagnosticul sec pus în „State of Health in the EU”, România – Profilul Sănătății, apărut în noiembrie 2019 plasează țara noastră pe ultimul loc în… Mai mult

31.03.2020

La obiect

Cartofii şi legumele – marile probleme ale pieței românești: Producția vegetală pe 2019 – în scădere.

Producţia vegetală anunţată pentru anul 2019 a scăzut cu peste două milioane de tone şi a ajuns la circa 29,5 milioane tone. Cinci șesimi din… Mai mult

31.03.2020

La obiect

19 parlamentari reiau asaltul eșuat al lui Darius Vîlcov asupra furnizorilor de combustibili în agricultură, în favoarea marilor distribuitori

Un grup de 19 parlamentari încearcă modificarea Codul fiscal pentru a scoate din piata comerciantii engross de produse accizate (combustibili) care nu au depozite proprii.… Mai mult

30.03.2020

Analiză

Exportul românesc: balanța dintre „Materii prime” și „produse finite” – cheia drasticului deficit comercial

România a încheiat anul 2019 cu un deficit comercial crescut la 17,28 miliarde euro, adică nu mai puțin de 7,8% din PIB. În contextul acestui… Mai mult

30.03.2020

Curtea Supremă a atacat la CCR legea pentru desecretizarea hotărârii CSAT ce a stat la baza protocoalelor dintre SRI și parchete

de Vladimir Ionescu , 20.11.2018

Înalta Curte de Casație și Justiție contestă la  Curtea Constituțională Legea pentru declasificarea unor documente, adoptată săptămâna trecută de Parlament.

Reglementarea prevede declasificarea hotărârii Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) care a stat la baza protocoalelor cu Serviciul Român de Informații.

Prin respectiva hotărâre a CSAT, din 2005, combaterea corupției devenea o problemă ce ține de siguranța stat și se permitea colaborarea instituțiilor în lupta anticorupție, a evaziunii fiscale și a spălării banilor.

Proiectul de lege pentru declasificarea hotărârii CSAT nr. 17/2005 a fost inițiat de președinții celor două camere parlamentare, Liviu Dragnea și Călin Popescu-Tăriceanu.

Reamintim că actualul președinte al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, era în 2005 premier, funcție în virtutea căreia deținea și poziția de vicepreședinte al CSAT și a fost de acord cu documentul despre care declară acum că a stat la baza unor abuzuri în justiție și a unei colaborări neconstituționale între parchete și SRI.

Cum este relatată această decizie în Raportul de activitate a CSAT pe anul 2005:

S-a apreciat că ansamblul de măsuri întreprinse pentru eradicarea actelor de corupție depind atât de armonizarea și implementarea cadrului legislativ și instituțional, cât și de contribuția serviciilor de informații la sprijinirea veridicității probelor care să-i ducă acolo unde le este locul pe aceia care au confundat instituțiile statului cu propriile instituții.

Au fost identificate unele măsuri care oferă posibilitatea susținerii și asigurării eficienței procesului de acțiune în lupta cu cei corupți și s-a cerut instituțiilor abilitate să le pună în practică.

De asemenea, având în vedere că fenomenul corupției are un impact direct asupra dezvoltării economice și sociale, că distruge beneficiile potențiale ale pieței libere, distorsionează regulile economiei de piață și diminuează capacitatea organismelor statului în prevenirea și combaterea acestuia, Consiliul a hotărât integrarea problemei corupției în structura strategiei  de securitate națională ca factor de risc și obiectiv de securitate, amplificarea măsurilor ce se impun pentru blocarea conturilor firmelor care au datorii către bugetul de stat sau către fondurile de asigurări sociale, în conformitate cu prevederile legale, stabilirea priorităților și identificarea mecanismelor adecvate de luptă împotriva corupției, fraudei și spălării banilor, precum și inițierea procedurilor de revizuire a Codului de procedură penală pentru introducerea, ca prevedere legală, a sistemului de investigații preliminare.

Membrii Consiliului au evaluat riscurile și implicațiile acestor fenomene asupra obiectivelor de securitate națională și a susținerii procesului de integrare la standardele și cerințele de aderare la Uniunii Europene.

Prin intermediul organismelor specializate s-a realizat o monitorizare operativă a zonelor și sectoarelor de activitate cu potențial în domeniul corupției și criminalității organizate.

Ministerul Public și Departamentul Național Anticorupție au încheiat protocoale de cooperare cu toate structurile care au atribuții informative în vederea gestionării și valorificării eficiente a informațiilor privind faptele de corupție (Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Direcția Generală de Informații a Apărării, Direcția de Informații și Protecție Internă a Ministerului Administrației și Internelor, Inspectoratul General al Poliției Române), precum și cu alte instituții care au atribuții în acest domeniu (Banca Națională a României, Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Autoritatea Națională de Control, Garda Financiară, Comisia Națională de Valori Mobiliare).

Săptămâna trecută, Camera Deputaților a adoptat în plen proiectul de lege inițiat de Liviu Dragnea și Călin Popescu-Tăriceanu pentru declasificarea hotărârii CSAT nr. 17/2005 privind combaterea corupţiei.

Proiectul prevede că se vor desecretiza toate protocoalele și acordurile încheiate de SRI cu alte instituții, odată cu intrarea în vigoare a legii.

Lucrătorii din SRI sau din alte instituții care aduc la cunoștința comisiei pentru controlul SRI din Parlament documente având ca temei această hotărâre CSAT vor scăpa de orice fel de răspundere.

Marți, Curtea Supremă a anunțat printr-un comunicat că judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție s-au constituit în Secții Unite pentru sesizarea Curții Constituționale în vederea exercitării controlului de constituționalitate, înainte de promulgarea acestei legi.

Astfel, Secțiile Unite ale instanței supreme au sesizat Curtea Constituțională asupra Legii privind declasificarea unor documente.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.11.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Bilanț coronavirus, joi: numărul total infectați, 5.202, dintre care 647 s-au vindecat

Vladimir Ionescu

Pe teritoriul României au fost confirmate 5.202 de cazuri de persoane infectate cu virusul Covid-19, până joi la ora 13.00, anunță Grupul de Comunicare Strategică.… Mai mult

Stiri

SUA: 1,1 mld. dolari pentru ventilatoare fabricate de GM şi Philips; exporturile de echipamente de protecție, confiscate

Iulian Soare

Departamentul pentru Sănătate şi Servicii Sociale (HHS) al SUA a acordat miercuri două contracte în valoare totală de peste 1,1 miliarde de dolari companiilor General… Mai mult

Stiri

Şpaga pentru ridicarea morţilor de la morga spitalului din Suceava respectă regulile de distanțare socială

Vladimir Ionescu

Trei suceveni, printre care și un fost poliţist, au declarat pentru publicația Adevărul că au plătit cadrelor de la morga Spitalului Județean de Urgență Suceava… Mai mult

Stiri

Uzinele Dacia își reiau complet activitatea din 4 mai

Adrian N Ionescu

Automobile Dacia –Renault își va relua activitatea de producție în două etape, mai întâi din 21 aprilie cu 440 de salariaţi care se vor oferi… Mai mult

Stiri

Sondaj CFA România: Deficitul bugetar se poate opri la 6,5% în 2020. Cursul euro poate ajunge la 5 lei

Adrian N Ionescu

Încrederea analiştilor CFA® România în economie s-a prăbuşit în martie până la cel mai scăzut nivel din 2012 încoace, ca urmare a crizei coronavirus, iar… Mai mult

Stiri

Două companii au construit termoscanerul românesc, un sistem adaptat de la transportoarele Piranha

Vladimir Ionescu

Două companii românești din industria de apărare au dezvoltat și lansat în producție un termoscaner care permite scanarea rapidă pe fluxuri de persoane și alarmarea… Mai mult

Stiri

Atenție la haosul legislativ: Parlamentul dublează și modifică din mers legislația specifică crizei Covid din OUG-urile guvernului

Alexandra Pele

Dincolo de inițiativele legislative, majoritatea PSD a început să modifice substanțial Ordonanțele Guvernului, ajunse în Parlament, ceea ce, sub presiunea timpului necesar elaborării normelor de… Mai mult