Înalta Curte de Casație și Justiție contestă la Curtea Constituțională Legea pentru declasificarea unor documente, adoptată săptămâna trecută de Parlament.
Reglementarea prevede declasificarea hotărârii Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) care a stat la baza protocoalelor cu Serviciul Român de Informații.
Prin respectiva hotărâre a CSAT, din 2005, combaterea corupției devenea o problemă ce ține de siguranța stat și se permitea colaborarea instituțiilor în lupta anticorupție, a evaziunii fiscale și a spălării banilor.
Proiectul de lege pentru declasificarea hotărârii CSAT nr. 17/2005 a fost inițiat de președinții celor două camere parlamentare, Liviu Dragnea și Călin Popescu-Tăriceanu.
Reamintim că actualul președinte al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, era în 2005 premier, funcție în virtutea căreia deținea și poziția de vicepreședinte al CSAT și a fost de acord cu documentul despre care declară acum că a stat la baza unor abuzuri în justiție și a unei colaborări neconstituționale între parchete și SRI.
Cum este relatată această decizie în Raportul de activitate a CSAT pe anul 2005:
S-a apreciat că ansamblul de măsuri întreprinse pentru eradicarea actelor de corupție depind atât de armonizarea și implementarea cadrului legislativ și instituțional, cât și de contribuția serviciilor de informații la sprijinirea veridicității probelor care să-i ducă acolo unde le este locul pe aceia care au confundat instituțiile statului cu propriile instituții.
Au fost identificate unele măsuri care oferă posibilitatea susținerii și asigurării eficienței procesului de acțiune în lupta cu cei corupți și s-a cerut instituțiilor abilitate să le pună în practică.
De asemenea, având în vedere că fenomenul corupției are un impact direct asupra dezvoltării economice și sociale, că distruge beneficiile potențiale ale pieței libere, distorsionează regulile economiei de piață și diminuează capacitatea organismelor statului în prevenirea și combaterea acestuia, Consiliul a hotărât integrarea problemei corupției în structura strategiei de securitate națională ca factor de risc și obiectiv de securitate, amplificarea măsurilor ce se impun pentru blocarea conturilor firmelor care au datorii către bugetul de stat sau către fondurile de asigurări sociale, în conformitate cu prevederile legale, stabilirea priorităților și identificarea mecanismelor adecvate de luptă împotriva corupției, fraudei și spălării banilor, precum și inițierea procedurilor de revizuire a Codului de procedură penală pentru introducerea, ca prevedere legală, a sistemului de investigații preliminare.
Membrii Consiliului au evaluat riscurile și implicațiile acestor fenomene asupra obiectivelor de securitate națională și a susținerii procesului de integrare la standardele și cerințele de aderare la Uniunii Europene.
Prin intermediul organismelor specializate s-a realizat o monitorizare operativă a zonelor și sectoarelor de activitate cu potențial în domeniul corupției și criminalității organizate.
Ministerul Public și Departamentul Național Anticorupție au încheiat protocoale de cooperare cu toate structurile care au atribuții informative în vederea gestionării și valorificării eficiente a informațiilor privind faptele de corupție (Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Direcția Generală de Informații a Apărării, Direcția de Informații și Protecție Internă a Ministerului Administrației și Internelor, Inspectoratul General al Poliției Române), precum și cu alte instituții care au atribuții în acest domeniu (Banca Națională a României, Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Autoritatea Națională de Control, Garda Financiară, Comisia Națională de Valori Mobiliare).
Săptămâna trecută, Camera Deputaților a adoptat în plen proiectul de lege inițiat de Liviu Dragnea și Călin Popescu-Tăriceanu pentru declasificarea hotărârii CSAT nr. 17/2005 privind combaterea corupţiei.
Proiectul prevede că se vor desecretiza toate protocoalele și acordurile încheiate de SRI cu alte instituții, odată cu intrarea în vigoare a legii.
Lucrătorii din SRI sau din alte instituții care aduc la cunoștința comisiei pentru controlul SRI din Parlament documente având ca temei această hotărâre CSAT vor scăpa de orice fel de răspundere.
Marți, Curtea Supremă a anunțat printr-un comunicat că judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție s-au constituit în Secții Unite pentru sesizarea Curții Constituționale în vederea exercitării controlului de constituționalitate, înainte de promulgarea acestei legi.
Astfel, Secțiile Unite ale instanței supreme au sesizat Curtea Constituțională asupra Legii privind declasificarea unor documente.
Urmărește-ne pe Google News
