Curtea de Justiţie a UE a decis marţi că un stat poate stopa beneficiile sociale acordate cetăţenilor altor ţări membre, chiar dacă este vorba despre persoane care au muncit pe perioade scurte în respectivul stat gazdă, scrie EUobserver.
Decizia este una istorică şi va limita semnificativ aşa-numitul “turism pentru beneficii sociale”, un subiect ce a creat numeroase discuţii în unele state, precum Marea Britanie şi Germania, care i-au acuzat pe estici (inclusiv români), că au împovărat bugetele ţărilor respective.
Decizia a fost salutată nu doar de autorităţile din statele occidentale, ci şi de Comisia Europeană, pentru că a clarificat juridic dreptul la liberă circulaţie.
“Libera circulaţie (în UE – n. red.) implică drepturi şi obligaţii. Dreptul la liberă circulaţie nu înseamnă dreptul la acces liber la beneficii sociale pe perioada căutării unui loc de muncă. Există limite clare ale drepturilor cetăţenilor europeni inactivi„, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei, Christian Wigand, citat de EUobserver.
Ce spune decizia
Dacă o persoană a lucrat într-o ţară UE mai puţin de un an, după care şi-a pierdut jobul şi nu şi-a căutat un alt loc de muncă, statul gazdă îi poate tăia beneficiile după şase luni.
Mai mult, persoana respectivă poate fi şi deportată, dar numai după ce autorităţile i-au evaluat circumstanţele individuale şi au concluzionat că nu şi-a căutat un nou loc de muncă, devenind „o sarcină excesivă” pentru statul gazdă.
Cazul pe care s-a pronunţat Curtea
Clarificările Curţii de Justiţie a UE au fost făcute în cazul unei familii suedeze de origine bosniacă ajunsă în Germania.
Nazifa Alimanovic s-a mutat în 2010 în Germania, unde ea şi fiica cea mare au lucrat pentru o scurtă perioadă. În 2011 au devenit şomere de lungă durată şi au primit ajutor de şomaj, iar cele două fiice minore au beneficiat de prestaţiile sociale acordate copiilor.
Germania a cerut lămuriri Curţii de la Luxemburg, pentru a afla dacă reglementările Uniunii îi impun statului să asigure protecţia socială a persoanelor aflate în situaţii similare, şi pentru cât timp.
Contextul
Decizia a fost pronunţată nu doar în contextul discuţiilor aprinse din ultimii doi ani pe acest subiect, ci şi al crizei refugiaţiilor şi al valurilor masive de imigranţi din Orientul Mijlociu care vor încărca cheltuielile sociale ale statelor occidentale din UE.
De asemenea, premierul David Cameron, un vehement adversar al ajutoarelor pentru cetăţenii altor state membre, a început în luna mai un turneu în capitalele europene, pentru a le convinge să accepte o reformare a Uniunii.
Unul dintre principalele puncte de pe lista sa de probleme pentru a căror rezolvare face lobby este exact împiedicarea accesului imigranţilor la ajutoare sociale.
Al doilea pas
Lămuririle aduse marţi de Curtea de Justiţie a UE, valabile pentru toate statele membre, vine în continuarea unei decizii luate anul trecut, care stabilea că o ţară are dreptul să nu acorde ajutoare sociale persoanelor care nu au muncit niciodată şi nici nu şi-au căutat un job în ţara gazdă.
