Bugetul general consolidat a încheiat primele şapte luni din anul 2017 cu un deficit de aproape 12 miliarde de lei sau 1,26% din PIB-ul estimat pentru anul în curs, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor.
În aceeaşi perioadă a anului precedent s-a consemnat un minus de doar aproximativ cinci miliarde de lei sau cam la jumătate (0,60%), dacă facem raportarea la PIB.
Partea bună, rezultatul este semnificativ ameliorat faţă de cel care arăta foarte îngrijorător la mijlocul anului. Îmbunătăţirea de 0,35% din PIB, fie şi pe fondul încasărilor majorate din motive de sezonalitate, este remarcabilă ( dublă faţă de aceeaşi lună din anul precedent).
Partea mai puţin bună este că încadrarea sub pragul de trei procente mai presupune o ajustare foarte serioasă a execuţiei, reuşită anul trecut „la mustaţă”.
Foarte interesant, dacă ponderea cheltuielilor făcute pe primele şapte luni ale anului în PIB ar fi fost păstrată (adică s-ar fi crescut sumele cheltuite doar strict corelat cu ritmul de creştere economică), am fi putut consemna la finele lunii iulie 2018 un buget perfect echilibrat, cu 17% din PIB şi la venituri şi la cheltuieli.
Însă, degeaba au crescut încasările din taxe şi impozite cu circa aproape 20 de miliarde de lei (de la 16,4% din PIB la cele 17% menţionate), dacă şi cheltuielile au urcat cu 26,4 miliarde de lei şi au ajuns să reprezinte 18,3% din PIB. Ceea ce confirmă faptul că problema deficitului din acest an este localizată strict pe partea de angajare de cheltuieli şi nu pe rezultate mai slabe la venituri.
De semnalat şi modificarea raporturilor între principalele categorii de venituri la buget, prilejuită de transferul contribuţiilor de la angajat la angajator. Care explică reducerea cu patru procente ( de la 12,3% la 8,3%) a părţii care revine impozitului pe salarii şi venit (acesta din urmă redus de la 16% la 10%, pentru a păstra nivelul net încasat).
În contrast cu creşterea economică record de anul trecut şi robustă încă pe anul în curs, am consemnat şi singura categorie mai importantă de venituri bugetare la care majorarea nominală nu a reuşit să acopere inflaţia medie de aproape 5% înregistrată pe primele şapte luni din 2018, ceea ce face ca, în termeni reali să avem o scădere a sumelor intrate la buget: impozitul pe profit ( redus ca importanţă în total încasări de la 7,1% la 6,4%).
Situaţia pe componente
Pentru a sesiza dispunerea excedentelor şi deficitelor în bugetul general consolidat, vă prezentăm o selecţie a principalelor componente ale acestuia. De reţinut, ponderea veniturilor bugetului de stat în totalul finanţelor publice a fost în uşoară creştere spre 45%, în timp ce cheltuielile bugetului de stat au reprezentat 55% din total. Deficitul bugetului de stat a trecut de 2% din PIB şi a fost echilibrat parţial de un discutabil (faţă de necesităţile urbelor în cauză) excedent al bugetelor locale.
Subvenţiile necesare de la bugetul de stat pentru a putea asigura sumele necesare bugetului asigurărilor sociale (pentru plata pensiilor) au fost de aproape 4 miliarde de lei, în timp ce sumele alocate similar pentru sănătate (de interes major tot pentru cei care beneficiază de pensii) s-au ridicat la doar 0,74 miliarde de lei.
Cheltuielile cu dobânzi, majorate cu o cincime faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut
Câte 37% din cele 26,4 miliarde de lei cheltuite în plus faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut s-au dus pentru suplimentarea plăţii bugetarilor şi pentru asistenţa socială, în timp ce mai puţin de un sfert treime a fost alocat în plus pentru proiecte cu finanţare externă nerambursabilă, cheltuieli de capital, bunuri şi servicii.
De remarcat faptul că plăţile de dobânzi au ajuns la peste opt miliarde de lei şi au crescut cu 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut (în pofida scăderii nivelului datoriei publice relative la numai 35% din PIB).
Se pare că nu doar persoanele fizice dar şi statul ar trebui să manifeste prudenţă în materie de împrumuturi, mai ales că randamentul titlurilor de stat la care putem accesa pieţele internaţionale de capital a trecut de 5%.
