fbpx

Chestiunea

Finanțele internaționale pun România ”la colț”: creștere bruscă la 3,72% a dobânzilor pe termen lung. Top-ul dobânzilor în UE

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a crescut din nou în luna august 2021, până la un fulminant 3,72%, potrivit datelor publicate de Banca… Mai mult

14.09.2021

La obiect

Datoria externă totală, majorată cu 4 mld. euro într-o singură lună – deficitul de cont curent la 7 luni, mai mare cu 70% față de aceeași perioadă din 2020

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat la finele lunii iulie 2021 un deficit de 9.057 milioane euro, cu aproape 70% peste nivelul din… Mai mult

13.09.2021

La obiect

România importă aproape jumătate din resursele energetice primare de care are nevoie. Deficitul de gaze crește cel mai mult

Importurile de resurse energetice primare, de aproape 8,845 milioane de tone echivalent petrol (tep), au acoperit aproape 45% din totalul resurselor de energie primară consumate… Mai mult

13.09.2021

La obiect

Creșterea puterii de cumpărare aterizează – Educația a coborât spre minus15%

Câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2021 a fost de 5.780 lei, cu 1 (un) leu mai mult față de luna precedentă, potrivit datelor… Mai mult

12.09.2021

Cum a ajuns deficitul bugetar la 1,26% din PIB (dublu față de anul trecut) la finele lunii iulie. Observaţii

de Marin Pana , 3.9.2018

Bugetul general consolidat a încheiat primele şapte luni din anul 2017 cu un deficit de aproape 12 miliarde de lei sau 1,26% din PIB-ul estimat pentru anul în curs, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor.

În aceeaşi perioadă a anului precedent s-a consemnat un minus de doar aproximativ cinci miliarde de lei sau cam la jumătate (0,60%), dacă facem raportarea la PIB.

Partea bună, rezultatul este semnificativ ameliorat faţă de cel care arăta foarte îngrijorător la mijlocul anului. Îmbunătăţirea de 0,35% din PIB, fie şi pe fondul încasărilor majorate din motive de sezonalitate, este remarcabilă ( dublă faţă de aceeaşi lună din anul precedent).

Partea mai puţin bună este că încadrarea sub pragul de trei procente mai presupune o ajustare foarte serioasă a execuţiei, reuşită anul trecut „la mustaţă”.

Foarte interesant, dacă ponderea cheltuielilor făcute pe primele şapte luni ale anului în PIB ar fi fost păstrată (adică s-ar fi crescut sumele cheltuite doar strict corelat cu ritmul de creştere economică), am fi putut consemna la finele lunii iulie 2018 un buget perfect echilibrat, cu 17% din PIB şi la venituri şi la cheltuieli.

Însă, degeaba au crescut încasările din taxe şi impozite cu circa aproape 20 de miliarde de lei (de la 16,4% din PIB la cele 17% menţionate), dacă şi cheltuielile au urcat cu 26,4 miliarde de lei şi au ajuns să reprezinte 18,3% din PIB. Ceea ce confirmă faptul că problema deficitului din acest an este localizată strict pe partea de angajare de cheltuieli şi nu pe rezultate mai slabe la venituri.

De semnalat şi modificarea raporturilor între principalele categorii de venituri la buget, prilejuită de transferul contribuţiilor de la angajat la angajator. Care explică reducerea cu patru procente ( de la 12,3% la 8,3%) a părţii care revine impozitului pe salarii şi venit (acesta din urmă redus de la 16% la 10%, pentru a păstra nivelul net încasat).

În contrast cu creşterea economică record de anul trecut şi robustă încă pe anul în curs, am consemnat şi singura categorie mai importantă de venituri bugetare la care majorarea nominală nu a reuşit să acopere inflaţia medie de aproape 5% înregistrată pe primele şapte luni din 2018, ceea ce face ca, în termeni reali să avem o scădere a sumelor intrate la buget: impozitul pe profit ( redus ca importanţă în total încasări de la 7,1% la 6,4%).

Situaţia pe componente

Pentru a sesiza dispunerea excedentelor şi deficitelor în bugetul general consolidat, vă prezentăm o selecţie a principalelor componente ale acestuia. De reţinut, ponderea veniturilor bugetului de stat în totalul finanţelor publice a fost în uşoară creştere spre 45%, în timp ce cheltuielile bugetului de stat au reprezentat 55% din total. Deficitul bugetului de stat a trecut de 2% din PIB şi a fost echilibrat parţial de un discutabil (faţă de necesităţile urbelor în cauză) excedent al bugetelor locale.

Subvenţiile necesare de la bugetul de stat pentru a putea asigura sumele necesare bugetului asigurărilor sociale (pentru plata pensiilor) au fost de aproape 4 miliarde de lei, în timp ce sumele alocate similar pentru sănătate (de interes major tot pentru cei care beneficiază de pensii) s-au ridicat la doar 0,74 miliarde de lei.

Cheltuielile cu dobânzi, majorate cu o cincime faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut

Câte 37% din cele 26,4 miliarde de lei cheltuite în plus faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut s-au dus pentru suplimentarea plăţii bugetarilor şi pentru asistenţa socială, în timp ce mai puţin de un sfert treime a fost alocat în plus pentru proiecte cu finanţare externă nerambursabilă, cheltuieli de capital, bunuri şi servicii.

De remarcat faptul că plăţile de dobânzi au ajuns la peste opt miliarde de lei şi au crescut cu 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut (în pofida scăderii nivelului datoriei publice relative la numai 35% din PIB).

Se pare că nu doar persoanele fizice dar şi statul ar trebui să manifeste prudenţă în materie de împrumuturi, mai ales că randamentul titlurilor de stat la care putem accesa pieţele internaţionale de capital a trecut de 5%.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.9.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Puterea de cumpărare a salariului mediu net pe 2020, echivalentă cu circa 1.200 de euro

Marin Pana

Câștigul salarial mediu net pe 2020 a fost de 3.217 lei (echivalentul a 665 euro nominal la cursul mediu comunicat de BNR) pe lună, în… Mai mult

Stiri

Proiect / Certificatul Covid, obligatoriu pentru angajații din spitale – în lipsa lui urmează suspendarea și concedierea

Vladimir Ionescu

Personalul spitalelor, publice şi private, are obligaţia să prezinte un certificat digital Covid-19, conform unui proiect de lege elaborat de Ministerul Sănătății. Cei fără certificat… Mai mult

Stiri

Deficit 3% în 2024: Angajamentul României pentru a debloca întreaga componentă de creditare din PNRR

Victor Bratu

România este unul dintre puținele state membre UE care vor utiliza integral componenta de creditare – 14,9 miliarde euro – pusă la dispoziție prin PNRR.… Mai mult

Stiri

De ce a respins Comisia Europeană proiectul de irigații din PNRR

Victor Bratu

Unul dintre cele mai mari proiecte pe care România a încercat fără succes să le impună în PNRR este cel al irigațiilor. Proiectul a fost… Mai mult

Stiri

Ministerul Energiei așteaptă recomandările Comisiei Europene pentru compensarea facturilor la electricitate și la gaze

Vladimir Ionescu

Guvernul așteaptă recomandările Comisiei Europene privind măsurile pentru compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale, a declarat ministrul Energiei, Virgil Popescu, luni, în cadrul… Mai mult

Stiri

Deficitul bugetar a urcat la 3,35% din PIB la nivelul lunii august

Vladimir Ionescu

Execuția bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2021 s-a încheiat cu un deficit de 39,36 miliarde de lei (3,35% din PIB) în… Mai mult

Europa

Gazele se vor scumpi încă 5 ani de-acum încolo, spune șeful Vitol, cel mai mare trader mondial de petrol

Adrian N Ionescu

Condițiile de piață sunt favorabile creșterii prețurilor la gazele naturale în următorii 5 ani, chiar dacă nu este probabil ca nivelurile „extreme” actuale să fie… Mai mult