„Cum aducem administrația publică în era digitală?” – o întrebare simplă la care răspunsul, sau răspunsurile, se dovedesc la fel de simple:
rețeta pentru digitalizarea administrației, așa cum a fost convenită miercuri, unanim, la conferința organizată de CursDeGuvernare.ro, este: decizie politică, viziune, parteneriat public-privat, adaptarea legislației și consecvență.
Sunt cinci ingrediente necesare, fără de care vom continua să navigăm între ”insule” de digitalizare cu aceleași hârtii sub braț.
La nivel de dezbatere, la care au participat companii cu greutate din industria de profil, reprezentanți ai mediului de afaceri afectat de birocrație, oficiali cu responsabilități în domeniu, administrație locală și experți, lucrurile par foarte clare. Rămâne de făcut doar pasul următor… adică digitalizarea.
Conferința pe tema digitalizării administrației a fost organizată la Sediul Reprezentanței Comisiei Europene în România, cu parteneri: Trencadis, Cisco, Telekom Romania. Evenimentul este parte a proiectului „România – Administrație Digitală”, derulat de CursDeGuvernare.ro, în parteneriat cu Trencadis.
*
Ionuț Valeriu Andrei, secretar de stat MCSI: ”Avem o problemă cu resursa umană IT din administrație, salariul unui IT-ist e 1.600 lei”
Ionuț Valeriu Andrei, secretar de stat MCSI, a atras atenția că, în materie de digitalizare a administrației, România are nevoie în primul rând de politici coerente care, foarte important, să fie implementate ”indiferent de perioadă sau de schimbările politice”.
Secretarul de stat a trecut în revistă principalele proiecte de digitalizare în curs de implementare la MCSI sau în colaborare cu alte instituții și a ridicat problema resursei umane specializate pe care statul o are la dispoziție.
”Vedem că salariile funcționarilor publici sunt mari, e adevărat, dar salariile IT-iștilor care lucrează în administrație sunt mici. Un exemplu, un IT-ist cu 5 ani vechime are un salariu de 1.600 de lei. Această situație ne împiedică să deținem la nivel de administrație o resursă umană calificată la nivelul importanței proiectelor pe care le avem de făcut”, a afirmat Ionuț Valeriu Andrei.
Liviu Cosmin Stoica, președintele Agenției pentru Agenda Digitală a României: ”Stăm bine la aplicații, mai prost la promovare”
415 proceduri pot fi realizate integral online pe platforma Punctul de Contact Unic Direct. Printre acestea se numără aprobarea prețurilor la medicamente, obținerea certificatelor de prelungire a autorizațiilor de construcție, obținerea certificatelor fiscale pentru persoane fizice și juridice, emiterea autorizației de comerț stradal și cererea de atribuire a unui loc de parcare, a precizat Liviu Cosmin Stoica, președintele Agenției pentru Agenda Digitală a României, instituție care administrează platforma.
”Stăm mult mai bine la aplicații decât la promovare. Pe ghișeul.ro sunt înscrise 365 de instituții publice și 460.000 de cetățeni, dar avem o bază de șapte milioane de cetățeni care ar putea să își acceseze conturile”, a atras el atenția, adăugând că este necesară educarea populației pentru folosirea plaformelor online existente la ora actuală.
Printre proiectele la care instituția mai lucrează se numără implementarea contului unic al persoanei, în care să figureze întreaga interacțiune a cetățeanului cu statul, dar și digitalizarea până în 2023 a 21 de evenimente de viață.
”Trebuie să implementăm principiul Once Only, o dată depus un document, o altă instituție care are nevoie de el să ceară doar acordul de a-l folosi”, a adăugat Stoica.
Radu Negulescu, CEO Trencadis: ”Lipsește dialogul constructiv și consecvent public-privat”
România are surse de finanțare a digitalizării sectorului public, are nevoi în acest sens, dar și capacitatea tehnică de a le realiza, a precizat Radu Negulescu, CEO Trencadis.
”Trăim într-o țară care are toate ingredientele. Avem la dispoziție sute de milioane de euro fonduri europene, cu deadline de a-i cheltui până în 2020. Avem nevoi. Sunt mii de probleme de rezolvat, statul are multe nevoi de digitalizare. Avem și competențele tehnice”, a precizat Negulescu.
În opinia sa, lucrurile se mișcă prea încet, fiind necesară o mai bună cooperare între principalii actori, sectorul public și mediul de afaceri.
”În ultima perioadă s-a observat o dinamizare a lucrurilor, dar apare o întrebare fundamentală. De ce nu funcționează așa cum ar trebui? De ce nu avem viteza necesară? Cred că problema este faptul că cei doi actori, publicul și privatul, nu au un dialog constructiv și concertat”, a precizat CEO-ul Trencadis.
Răzvan Drăgoi, director de dezvoltare FanCourier: ”Statul ar trebui să preia bunele practici ale mediului privat”
Contribuabilul ar trebui privit de administrația publică drept un client, este de părere Răzvan Drăgoi, director de dezvoltare FanCourier.
”FanCourier este lider de piață în industria în care activează și ca atare avem de gestionat câteva provocări. Unele dintre ele sunt consecințe ale lipsei de digitalizare a structurilor cu care ne lovim. Noi ascultăm vocea clientului. Rolul nostru este să livrăm la așteptările clienților. Mi-ar plăcea să fim văzuți de stat drept clienți pentru că ar însemna că suntem ascultați”, a precizat Drăgoi.
În opinia sa, statul ar trebui să preia din bunele practici ale mediului privat în momentul în care își asumă un proiect de investiții.
”Niciun proiect (de digitalizare a administrației publice, prezentat în cadrul conferinței, n.r.) nu are deadline. Eu sunt director de dezvoltare. Eu nu pot să mă duc în fața acționarilor cu un proiect care nu are deadline. Acel proiect nu există”, a spus directorul de dezvoltare al FanCourier.
El a adăugat că urmăresc cu atenție digitalizarea instituțiilor publice, în special a ANAF. ”Există un studiu care arată că am putea câștiga 40 și ceva de miliarde la PIB până în 2025”, a punctat Drăgoi.
Gabriel Biriș, avocat de drept fiscal:”Trebuie investit serios, nu mult, dar serios, în informatizarea ANAF. Altfel rămânem cu povești”
Digitalizarea statului este dependentă de o decizia politică, este de părere Gabriel Biriș, avocat specializat în legislația fiscală.
”Poveștile cu informatizarea ANAF vor rămâne povești. Dacă nu există decizie politică de a investi serios, nu mult, serios, în infrastructura ANAF, nu se va putea vorbi de interacțiune eficientă cu contribuabilii sau de reducerea evaziunii fiscale”, a precizat Gabriel Biriș.
El a subliniat totodată că există o multitudine de baze de date care încurcă buna desfășurare a procesului de realizare de politici publice coerente. De asemenea, lipsa unei infrastructuri digitale adecvate creează probleme în ceea ce privește colectarea taxelor și impozitelor.
”Declarația unică de impunere a fost amânată pentru că ANAF nu are capacitatea informatică de a preluat aceste declarații. Au amânat încasarea impozitului pe venit cu cinci luni și apoi statul a ieșit în piață și s-a împrumutat, cu dobândă”, a precizat Biriș.
În opinia sa, realizarea unor astfel de poriecte în partenerial public-privat ar fi o greșeală. ”Am auzit ideea de a informatiza sistemele CNSAS și ANAF în parteneriat public-privat. Adică să ajungem să plătim taxe pentru a plăti taxe?”, a spus avocatul.
Adrian Dobre, primarul Municipiului Ploiești: ”Nu ne putem dezvolta fără viziune, fără strategie și cu o legislație învechită, neunitară
Administrațiile publice au nevoie să facă progrese semnificative în ceea ce privește îmbunătățirea serviciilor publice, care încep să se deterioreze, cea mai eficientă soluție fiind digitalizarea. Modificările fiscale împiedică însă investițiile, în condițiile în care bugetele locale suferă de subfinanțare, este de părere Adrian Dobre, primarul Municipiului Ploiești.
”2050 ne bate la ușă și nu suntem pregătiți. Vom fi 14 miliarde de oameni. 80% vor locui în marile aglomerări urbane”, a precizat Adrian Dobre, lansând o provocare: cum ar fi arăta atunci traficul dacă pentru o autorizație de construcție, cetățenii trebuie să facă zece drumuri.
”Trebuie să implementăm servicii IT bune de la început. Nu ne putem dezvolta fără viziune și strategii. Este o chestiune contra cronometru. Serviciile de utilitate publică încep să se deterioreze”, a adăugat el.
Primarul Adrian Dobre a atras totodată atenția că nevoile cetățenilor nu converg întotdeauna cu nevoile autorităților locale. Spre exemplu, catalogul electronic, cerut de mulți părinți, este dificil de implementat la nivel local, dar ar putea fi un proiect al autorităților naționale, care pe baza acestor informații ar putea defini obiective pentru dezvoltarea educațională ulterioară.
”Noi ne cârpim bugetele să putem susține măcar proiectele din fonduri europene”, a precizat primarul Municipiului Ploiești cu privire la nevoile de investiții.
Un alt obstacol identificat a fost legat de legislația învechită, de multe ori neclară, care împiedică sau întârzie realizarea anumitor proiecte.
Bogdan Dobrin, director general ANAP: SICAP avansează către nivelul următor
Bogdan Dobrin, director general ANAP, și-a concentrat prezentarea pe proiectul-fanion al agenției: portalul electroni de achiziții publice, SICAP, o variantă upgradată a vechiului SEAP.
Instituția, a anunțat directorul general, lucrează în continuare la îmbunătățirea proiectului, care ar urma în scurt timp să fie completat cu importante componente adiționale:
- Factura electronică a achiziției– instituția lucrează la finalizarea propunerii legislative care, cel mai probabil în toamnă, va fi trimisă Parlamentului
- Card pentru procedura de achiziție directă– un produs care ar elimina Ordinul de plată
Alexandru Ion, Manager IT Infrastructure Solutions Telekom Romania. ”proiectele beneficiază de prea puțină publicitate”
Alexandru Ion, Manager IT Infrastructure Solutions Telekom Romania, a prezentat pe scurt date din ultimul raport DESI, care clasează România la coada UE în ceea ce privește digitalizarea sau utilizarea Internetului.
În aceste condiții, reprezentantul Telekom a sesizat un paradox– performanțele slabe consemnate de DESI se suprapun unei infrastructuri și unei calități a serviciilor Internet foarte înalte.
Una dintre explicațiile acestui paradox este, în opinia lui Alexandru Ion: ”Observăm că există prea puțină publicitate pentru proiectele existente, funcționale, sau pentru proiecte în curs de implementare. Cred că ar trebui promovate serviciile digitale, atât de sistemul public, cât și de cel privat”
Cristian Cucu, CIO, Guvernul României: ”Digitalizarea ține în primul rând de voință politică”
Cristian Cucu, CIO, Guvernul României, s-a declarat în favoarea implicării cât mai mari a companiilor private în digitalizare și a precizat că decizia politică, în special consensul politic, este o condiție esențială a progresului pe calea digitalizării administrației publice.
”Sigur, noi implementăm, în parteneriat cu ministere, cu alte instituții, o serie de proiecte, având în minte idealul fluxurilor digitale neîntrerupte. Să nu mai fie cetățeanul nevoit să solicite acte la ghișeu, ci doar prin interacțiune online”, a spus Cristian Cucu.
CIO guvernamental a constatat în viața de zi cu zi ”o ruptură între politic și digitalizare”, pe care a exemplificat-o cu o situație încă actuală: discuțiile privind sistemul de cloud guvernamental ”în care este nevoie să intre toate bazele de date dar, de exemplu, ANAF se împotrivește”.
George Anghel, Asociația de Plăți Electronice din România: ”Cineva trebuie să aprindă lumina în acest domeniu, să vedem ce facem”
George Anghel, Asociația de Plăți Electronice din România, consideră că cel mai important lucru este acela de a redefini rolul statului în economie, inclusiv în economia digitală, în condițiile în care rolul statului, prin atribuții definite prin lege, este acela de a presta servicii publice, nu de a face programe și proiecte.
”Digitalizare României nu este un proces de achiziție publică, ci unul de cercetare/dezvoltare. Trebuie să înțelegem asta, să nu ne imaginăm că facem 1,2,10 proiecte și vom avea digitalizare. Nu, nu vom avea decât insule digitale”, a afirmat George Anghel.
Reprezentantul Asociației a formulat și câteva propuneri:
- Revizuirea mecanismului de achiziție publică la contractele IT, unde conceptul de ”cel mai mic preț are rezultate dezastruoase: cumperi soluții rudimentare cu bani puțini, deci bifezi un lucru, nu îl rezolvi cu adevărat”.
- Accent pus pe educație digitală, ”pentru că este greșit să faci proiecte de digitalizare și abia apoi să începi să înveți oamenii să le utilizeze, trebuie să faci educația asta în paralel”
- Statul să învețe că nu oamenii trebuie să se adapteze la tehnologie, ci tehnologia trebuie să se plieze pe competența oamenilor– ”Există studii, captarea atenției se poate face în maximum 7 secunde, dacă nu ești creativ, dacă nu faci asta, atunci degeaba te miri că oamenii nu îți folosesc tehnologia. Ne va costa infinit mai mult să învățăm oamenii, părerea mea e că cineva trebuie să aprindă lumina în acest domeniu, să vedem ce facem…”
Mihnea Mihăilescu, deputy CEO Trencadis:”Procedura de achiziție publică e descuranjantă, trebuie reevaluate procedurile”
Digitalizarea administrației publice ar trebui privită ca o prioritate și nu ca un simplu proces de achiziție publică de tehnologie, a precizat Mihnea Mihăilescu, deputy CEO Trencadis. El a atras totodată atenția că firmele private sunt tot mai dezinteresate de a se implica în informatizarea sectorului public, din cauza duratei foarte mari a proceselor.
”Există o serie de disfuncționalități care pot fi corectate fără un efort major. Noi am făcut o analiză a procesului de deruale a proiectelor publice. Este foarte lung pentru că orice proiect reprezintă o procedură de achiziție publică. Multe companii nu-și mai doresc proiecte din finanțare publică, fie de la stat, fie din fonduri europene, pentru că nu merită să stai unu-doi ani să lucrezi ca să iei un proiect”, a declarat Mihnea Mihăilescu.
În medie, un astfel de proiect durează între 12 și 24 de luni până la semnare. Printre etape se numără conturarea ideii, planificarea achiziției, bugetarea achiziției, realizarea specificațiilor, lansarea procedurii, depunerea de oferte, evaluarea ofertelor și apoi semnarea contractului.
”Nu este motivant pentru nimeni, nici pentru instituțiile publice”, a adăugat reprezentantul Trencadis. În opinia sa, posible soluții ar fi eliminarea procedurilor de reevaluare a diferitelor proiecte, dar și bugetele multianuale care să permite realizarea de proiecte constant, fără a așteptat sfârșitul unui exercițiu pentru a putea bugeta un nou proiect.
Liviu Stanciu, Smart City Alba Iulia: ”Scrie multe proiecte și va veni și finanțarea”
Liviu Stanciu, Smart City Alba Iulia, este convins că o atenție specială trebuie acordată educației – ”fără educație nu faci mare lucru în acest domeniu, o aplicație nu va fi utilizată dacă nu o faci cunoscută”, care se poate face simplu, inovativ.
Liviu Stanciu a trecut în revistă portofoliul impresionant de proiecte al organizației, multe proiecte fiind realizate cu finanțare europeană ca efect al aplicării consecvente a principiului: ”Nu sta să te gândești dacă să scrii un proiect, dacă e eligibil… Scrie multe proiecte și vei primi și finanțare. Multă!”
Atitudinea pozitivă pare să fie cheia succesului Smart City Alba Iulia- ”Oamenii fac digitalizarea, digitalizarea nu se face singură sau de o instituție. Soluția e să ai proiecte, cu oameni angajați pe proiecte, nuy să greveze bugetul autorității locale”, a explicat Liviu Stanciu.
Sorin Pop, Transilvania IT Cluster: ”Am început de la nevoi, așa ne-am dezvoltat”
Sorin Pop, Transilvania IT Cluster, a recunoscut la rândul său problema resursei umane IT din administrație, explicând că primele inițiative ale clusterului au fost programele de training organizate pentru angajați ai administrațiilor locale din Transilvania.
Chiar dacă clusterul s-a dezvoltat în timp, această componentă rămâne de actualitate– un recent proiect de educație, realizat în parteneriat cu primăria Cluj-Napoca, este ”seniori digitali”, dedicat creșterii abilităților digitale la persoane vârstnice.
O realizare cu care se mândrește Sorin Pop este conceptul de buget participativ, la care au aderat mai multe orașe din Transilvania.
Un răspuns
Ca participant la Conferinta, consider ca ea a avut un succes stiintific si „aplicat” apreciabil datorat diversitatii (profesionale a) prezentatorilor, calitatii bune a temelor expuse, gradului inalt de participare al profesionistilor din domeniu, datorita multitudinii opiniilor prezentate si mai ales urmare a alocarii unei (intregi) sectiuni a acesteia pentru intrebari si dezbaterea problemelor concrete ale digitalizarii societatii economice romanesti.
Fata de nevoia de viziune si unele considerente „tehnice” generale asupra domeniului si posibilitatii realizarii practice a obiectivelor digitalizarii (in parte expuse si in cadrul dezbaterilor), as mai aminti citeva considerente personale:
1.Analiza si dezbaterile asupra domeniului IT (in general) si a digitalizarii in special (ca tema a dezbaterii) necesita o viziune si un demers complex de intelegere si promovare.
a.Componenta „tehnica” a acestora tine de domeniul stiintific si tehnologic propriu, de modalitatile in care el poate evolua spre maturitate si performanta, de extensia aplicatiilor si utilizarilor sale cit si de modalitatile de promovare tehnica.Aceasta latura a fost analizata si dezbatuta cuprinzator in Conferinta.
b.Lipseste insa perceptia clasei politice (si guvernelor) asupra oportunitatii si avantajelor digitalizarii (si dezvoltarii domeniului IT) ca parte a procesului national de dezvoltare economica si functionalizare a administratiei, facind ca specialistii din domeniu sa consume (fara rezultat) prea mult timp in efortul de convingere si constientizare asupra valorii sale strategice.
Stiinta economica romaneasca (si in consecinta nici clasa guvernanta) nu vede progresul industrial si administrativ ca pe unul „sistemic”, unitar, in care toate componentele tehnice ale dezvoltarii: sectorul IT (cu digitalizarea), inventica si inovatia, cercetarea stiintifica si tehnologica, educatia si invatamintul, sistemul sanitar, cresterea nivelului de trai si alte componente (cuprinse in cele peste 53 de strategii nationale) trebuie implementate simultan in economie si administratie, in masura in care realitatea zilei o impune si sustine financiar.
Fiecare dintre cele peste 53 de strategii nationale – cum este si cea a domeniului IT si digitalizarea – constituie fundamentele indispensabile ale dezvoltarii care se materializeaza prin politici industriale si administrative echilibrate, coerente, bine articulate cu ansamblul industrial si administrativ national. !
Datorita costurilor imense (de care nu dispune Romania), cit si faptului ca procesul general de dezvoltare industriala sau functionalizarea administratiei sint procese cu desfasurare in timp, nu exista posibilitatea ca strategiile de digitalizare sa fie planificate si realizate pina la stadiul terminal, adica pina la conexiunea digitala economica si administrativa cu institutiile UE.
Ceeace s-a considerat in dezbatere ca necesar si posibil pe scurt termen, este conexarea digitala a „interiorului” institutilor (intrainstitutionala) si cea dintre ansamblul institutiilor nationale, avind ca rezultat debirocratizarea administratiei, eliminarea primirii „adeverintelor” si informatiilor dupa „deplasare (si cozi) la ghiseu” (ele devenind disponibile prin doua „clic-uri” de calculator), comunicare, informare politica, economica si sociala rapida.
In cadrul dezbaterilor s-a constatat discrepanta dintre dotarea informatica avansata a Romaniei cu instalatii si internet de prima mina, vizavi de o inapoiere inadmisibila in utilizarea digitala a acestui imens avantaj tehnic.
Dupa cum sintem cei din coada Europei la toate capitolele economice si tehnice, nu-i de mirare cum stam si in acest domeniu!
Cu toate acestea, participarea si cunoasterea profunda a problematicii si blocajelor digitalizarii de care au dat dovada participantii din zona guvernamentala (Ministerul Comunicatilor si CIO guvernamental) cit si promisiunile de sprijin guvernamental pentru domeniu, au adus acea raza de speranta de care au nevoie IT-stii, pentru a continua sa fie „motorul” dezvoltarii generale a Romaniei…