fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Am devenit piață emergentă: cum procedăm?

Promovarea la statutul de piață de capital emergentă a Bursei de Valori București (BVB) a României este comparată ca importanță cu însăși reînființarea bursei acum… Mai mult

21.09.2020

La obiect

Pilonul II, în revenire semnificativă: Pragul de 8 milioane de participanți la sistemul de pensii private a fost depășit

Activul net al fondurilor private din pilonul II a revenit pe o creștere semnificativă după ce fusese afectat de declanșarea epidemiei mondiale. De la circa… Mai mult

21.09.2020

La obiect

Băncile au raportat 14 incidente majore de funcționare a sistemelor de plăți în 2020 / Infrastructura IT – o vulnerabilitate în contextul avansului bankingului online

În ultimele șase luni, băncile din România au raportat un număr de 14 incidente majore de funcționare a sistemelor de plăți și a instrumentelor de… Mai mult

21.09.2020

Interviu

Interviu James Kirchick: ”Ne îndreptăm spre o Americă de tip Weimar”

(Textul de mai jos reprezintă fragmente din interviul apărut în CRONICILE Curs de Guvernare  – publicație exclusiv print, cu un conținut diferit de cel al cursdeguvernare.ro –… Mai mult

21.09.2020

Criza de imunoglobulină/ Primul răspuns la apelul de urgență al României – Austria

de Mariana Bechir , 6.3.2018

Primul răpuns la apelul lansat luni de România pentru procurarea de urgență a unor doze de imunoglobulină a fost primit de la Crucea Roșie din Austria, a anunțat marți Ministrul Sănătății, Sorina Pintea.

Ea nu a spus însă care este numărul de doze disponibile, în contextul unui necesar de 5.000 de fiole lunar.

În România nu există în acest moment nicio doză de imunoglobulină, a mai declarat ministrul, în condițiile în care necesarul anual se apropie de 1.000 de kilograme.

Imunoglobulina este un medicament vital pentru pacienții cu imunodeficiențe și boli autoimune sau neurologice, care nu pot supraviețui fără aceste produse fabricate din plasmă sanguină umană ce ajută organismul să lupte împotriva bolilor.

În această situație de criză, izbucnită în vara anului trecut, România a cerut luni, pentru prima dată, activarea mecanismului european de protecție civilă și a cerut ajutorul statelor membre pentru obținerea urgentă a stocului necesar pentru două luni (5.000 de fiole lunar).

Activarea acestui sistem înseamnă introducerea solicitării de doze de imunoglobulină în sistemul electronic al mecanismului de protecţie civilă, iar statele membre (cele 28 de state UE, plus Islanda, Muntenegru şi Norvegia) pot răspunde imediat anunțând eventualele cantităţi pe care le pot disponibiliza și trimite urgent în România.

La Ministerul Sănătății există un comitet de criză care va urmări continuu reacția în sistem, pentru a stabili imediat legătura cu cei care vor putea oferi imunoglobulină.

O alertă similară a fost lansată de secretarul de stat Raed Arafat, care a cerut ajutorul aliaților din NATO.

Costurile dozelor și transportului va fi plătit de statul român, prin UNIFARM.

Mecanismul european de protecție civilă a fost declanșat abia acum, a explicat ministrul Pintea, întrucât au existau promisiuni că o cantitate de imunoglobulină va ajunge în România în cursul acestei luni. Promisiunile producătorilor nu au fost însă respectate, termenul fiind amânat până în aprilie, o perioadă prea lungă de timp pentru pacienții rămași fără fiolele vitale.

Suspendarea taxei clawback nu a rezolvat criza, dar a crescut profiturile industriei 

Sorina Pintea a mai declarat marți că este posibil ca taxa clawback să fie reintrodusă, după ce suspendarea ei s-a dovedit fără efect asupra crizei de imunoglobulină:

Reamintim că anul trecut, pe 15 decembrie, Guvernul a aprobat o OUG prin care a suspendat pentru doi ani taxa clawback, în cazul imunoglobulinei și a produselor din plasmă.

“Astfel, vor fi evitate pe viitor situațiile cauzate de lipsa de pe piață a disponibilității acestor medicamente, situaţii care au impact direct asupra sănătății publice”, menționa atunci atunci un comunicat al Ministerului Sănătății.

Jurnalista Paula Rusu scria săptămâna trecută că măsura nu i-a determinat pe producătorii de imunoglobulină să aducă aceste medicamente, deși profiturilor lor au crescut semnificativ la vânzarea celorlalte produse din plasmă:

“Cei mai puternici jucători de pe piața acestor medicamente după ce au obținut să nu mai plătească taxa către statul român, nu au mai  adus in România nicio fiolă de imunoglobulină, doar alte derivate din plasmă. Asta înseamnă că profiturile lor au crescut cu 20 la sută pentru toate produsele din plasmă pe care ni le vând, dar nu aduc ceea ce ne lipsește: imunoglobulină”, scria Paula Rusu pe blogul său.

Vlad Voiculescu: Nu este o criză europeană sau globală, ci una “făcută în casă”

Întrebată dacă situaţia este similară la nivel european, ministrul Pintea a explicat marți: Pot să spun că nu am avut timpul fizic să mă ocup de asemenea rapoarte. De două săptămâni încercăm să găsim soluţii. Cu siguranţă vom cere rapoarte. Nu cunosc acest aspect, dacă e la nivel european sau doar la noi. Ştiu că la nivel mondial este o criză”.

Fostul ministrul Vlad Voiculescu spune însă că nu există niciio criză europeană a imunoglobulinei, iar situația din România este efectul deciziilor proaste luate anul trecut:

“Nu există o criză de imunoglobuline la nivel european. E o criză <<făcută în casă>>, așa cum scrie pe unele prăjituri din comerț. Este făcută în casă prin măsurile din anul 2017: prin reducerea drastică a prețului de la imunoglobuline; prin eliminarea listei medicamentelor esențiale, pe care o reintrodusese guvernul Cioloș în octombrie 2016”.

“Producția oricărui medicament – și mai ales a produselor pentru care este nevoie de sânge și plasmă, așa cum sunt și imunoglobulinele – are nevoie de timp. Planificările se fac cu mai bine de 1 an înainte.

Astfel că, dacă o măsură a statului român – cum a fost cea din februarie 2017, aceea de eliminare a listei a medicamentelor esențiale – dă o veste proastă importatorilor, aceștia pur și simplu nu-și mai planifică producția respectivă pentru România.

De aceea orice măsură ai lua după, odată ce ai făcut greșeala, trebuie să aștepți luni de zile până când lucrurile se remediază. Am spus de atunci că măsura eliminării clawback-ului nu numai că nu va rezolva problema, dar va genera costuri suplimentare semnificative, undeva la 12 milioane de euro doar pentru imunoglobuline.

În plus, este deschiderea cutiei Pandorei. Dacă noi eliminăm taxa clawback pentru mai multe medicamente, asta poate să ducă la costuri de până la 320 de milioane de euro în plus, din bugetul statului pentru plata medicamentelor de care românii au nevoie”, a declarat Vlad Voiculescu, pentru RFI România.

Criza imunoglobulinei, negată până la primul deces 

Imunoglobulina este o substanţă obţinută din plasma sanguină umană, care conține anticorpi și este indispensabilă pacienților cu imunodeficiențe și afecțiuni autoimune, al căror organism nu se poate apăra în lipsa acestor produse.

Criza a început în vara anului trecut, după ce Guvernul PSD – ALDE a eliminat lista medicamentelor esențiale.

Autoritățile au introdus prin această listă (instituită în 2016, în mandatul ministrului Vlad Voiculescu, în conformitate cu recomandările Organizației Mondiale de Sănătate), o metodă diferită de calcul a preţului pentru anumite produse (esențiale în tratarea bolilor de inimă, cancerului, bolnavilor cu imunodeficiențe etc.), tocmai pentru ca ele să nu mai dispară de pe piața autohtonă.

Fostul ministru Florian Bodog a negat existența crizei de imunoglobulină până în decembrie, când o femeie de 69 de ani a murit la Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia, din cauza lipsei medicamentului.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.3.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Altstom va livra ramele de metrou noi pentru magistrala Drumul Taberei – soluție definitivă CAB

Adrian N Ionescu

Curtea de Apel București (CAB) a respins contestațiile formulate de CAF (Spania) și de CRRC (China) la decizia de atribuire a contractului către Alstom (Franța),… Mai mult

Europa

Negocieri dificile privind ținta de reducere a emisiilor de gaze de seră animate de scepticismul Poloniei Ungariei și Cehiei

Adrian N Ionescu

Polonia, Cehia şi Ungaria şi-au reafirmat scepticismul privind noua ţintă de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, propusă de Comisia Europeană, de 55% … Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis: Este posibil să se reintroducă anumite restricții dacă numărul infectărilor mai crește

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a avertizat miercuri că, dacă numărul cazurilor de infectare cu coronavirus va continua să crească, este posibil ca autoritățile să reinstituie o… Mai mult

Stiri

Biroul Electoral Sector 5 a aprobat renumărarea voturilor la Sectorul 5 – anunț Cristian Băcanu

Vladimir Ionescu

Biroul Electoral al Sectorului 5 a decis miercuri renumărarea voturilor pentru primarul de sector, a anunțat miercuri candidatul dreptei, Cristian Băcanu. Cristian Popescu Piedone (foto),… Mai mult

Stiri

AVOCATNET

Granturi IMM: Lămuriri utile privind (pre)înregistrarea pe platformă și accesarea banilor

AVOCATNET

Microgranturile de 2.000 de euro, granturile pentru investiții și capital de lucru, date de Executiv prin OUG nr. 130/2020, vor putea fi accesate curând de… Mai mult

Stiri

Președintele Iohannis atacă la CCR modificările care permit politizarea conducerii ANCOM

Vladimir Ionescu

Posibilitatea ca patru dintre cei șapte membri ai Comitetului de reglementare al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) să dețină concomitent și… Mai mult

Stiri

BEC a respins cererea de renumărare a voturilor la Sectorul 1

Vladimir Ionescu

​​Biroul Electoral Central a respins miercuri, cu 12 la cinci voturi, cererea PSD de anulare a alegerilor și solicitarea de  renumărare a voturilor din secțiile… Mai mult