Angajaţii companiilor de stat, aflate de peste şapte ani în proces de reorganizare şi reformare, sunt unii dintre cei mai bine plăţi salariaţi din România.
Câştigurile lunare ale celor mai mulţi angajaţi din companiile la care statul deţine pachetul majoritar de acţiuni sunt, în majoritatea cazurilor, peste media de la nivel naţional sau chiar de două-trei ori mai mare decât aceasta.
Pe de altă parte, aceste câştiguri nu sunt întodeauna corelate cu productivitatea muncii salariaţilor, reiese din indicatorii de performanţă prevăzuţi în bugetele companiilor de stat.
Raportările oficiale, care în urmă cu câţiva ani ofereau informaţii ceva mai detaliate despre performanţele angajaţilor (Poşta Română indica în buget numărul de prestaţii poştale/angajat), au fost simplificate, singurul indicator cu privire la productivitatea muncii salariaţiilor fiind raportul dintre veniturile din exploatare şi numărul mediu al angaţilor – simplu spus, veniturile rezultate din munca unui angajat. În 2009, spre exemplu, Romgaz raporta în buget o producţie medie de 209,6 mii de metri cubi pe angajat, în vreme ce transportatorul feroviar CFR Călători prezenta un indicator neclar – „19.377 de unităţi fizice pe persoană”. Rubricile acestea au rămas necompletate în bugetele de anul trecut sau în bugetele aprobate până acum de executiv.
Veniturile rezultate din munca angajaţilor din companiile de stat sunt cuprinse între 46.000 de lei şi 1,3 milioane de lei, potrivit datelor centralizate de cursdeguvernare.ro din bugetele celor mai importante companii din portofoliul statului pe 2015.
Din aceste date reies discrepanţe majore între câştigurile salariale oferite de unele companii şi veniturile realizate ca urmare a prestației angajaților.
Spre exemplu, Transelectrica are un cost lunar mediu de circa 5.000 de lei cu fiecare salariat și realizează venituri de circa 1,3 miliarde de lei pe an, cu 54% mai mult decât veniturile pe care le aduce, în medie, un angajat al Nuclearelectrica, dar care are un câştig lunar de 1,7 ori mai mare, respectiv 8.876 de lei. În acest caz se vorbește, desigur, de specificul muncii, iar câştigurile de natură salarială sunt influenţate de bonusuri, dar şi de remuneraţia conducerii companiei de stat, fiind o medie a cheltuielilor de natură salarială la nivelul companiei.
Similar, un angajat al CNADNR aducea în 2015 venituri de 850.000 de lei companiei, ceva mai mari decât cele aduse de un angajat al Hidroelectrica, însă cel din urmă se bucura de un câştig salarial aproape dublu.
Primele locuri din topul productivităţii muncii angajaţilor sunt ocupate, cu precădere, de companiile din portofoliul Ministerului Energiei. În România, salariul mediu net în domeniul Energiei, respectiv producţia şi furnizarea de energie electrică, termică, gaze, apă caldă şi aer condiţional, era, la nivelul lunii octombrie 2015, de circa 3.071 de lei.
Companiile de stat cu cel mai mare număr de angajaţi se regăsesc la coada clasamentului productivităţii muncii.
Cel mai mare angajator din România, Poşta, şi-a bugetat în 2015 cea mai slabă performanţă a salariaţilor, dintre companiile analizate, de numai 46.000 de lei pe angajat. Pe de altă parte, câştigurile salariale ale celor circa 24.950 de angajaţi erau cele mai mici din rândul companiilor incluse în clasament.
Nu acelaşi luru se poate spune despre Complexul Energetic Hunedoara, unde un angajat aduce anual venituri de circa 94.000 de lei şi se bucură ce câştiguri salariale de peste 4.000 de lei, similare celor ale salariaţilor Complexului Energetic Oltenia care aduc însă anual venituri de aproape trei ori mai ridicate.
Cum au încheiat companiile de stat anul 2015
Companiile la care statul este acționar majoritar, inclusiv cele controlate de unitățile administrativ-teritoriale, au încheiat anul 2015 cu un profit brut de 5,7 miliarde de lei (circa 1,2 miliarde de euro), în creștere cu 33,3% față de rezultatul din 2014, reiese din datele preliminare publicate de Ministerul Finanțelor Publice (MFP).
Numărul de operatori economici la care statul sau unitățile administrativ teritoriale erau acționari la finele lui 2015 a scăzut cu 172, la 1.263 de societăți.
Numărul de salariați s-a redus cu circa 3,5%, la 303.568 de persoane. Cu toate acestea, cheltuielile de natură salarială au crescut cu 2,5%, la 11,5 miliarde de lei (circa 2,5 miliarde de euro), reiese din datele Finanețelor.
La finele anului trecut, companiile de stat înregistrau plăți restante de 12,4 miliarde de lei (2,7 miliarde de euro), la jumătate față de nivelul consemnat la finele anului 2014, de 24,5 miliarde de lei. Circa 27% dintre aceste datorii erau către bugetul general consolidat, iar diferența – de 9,1 miliarde de lei (2 miliarde de euro) către alți creditori.
Veniturile totale ale companiilor și regiilor de stat s-au ridicat la 63 de miliarde de lei (14 miliarde de euro), în creștere cu 5,8% față de 2014, iar cheltuielile la 57,3 miliarde de lei (12,7 miliarde de euro), cu 3,6% mai mult decât în urmă cu doi ani.
Urmărește-ne pe Google News
2 răspunsuri
Foarte probabil unii cotizeaza recunoscatori la partidul care i-a pus pe fonctie, iar la final, ne reamintim zicala „Cu cat sunt puricii mai grasi, cu atat este cainele mai slab”, puricii fiind parazitii economici ai statului, iar cainele chiar statul.
Sa fie revizuite toate firmele de stata si sa se determine cat mai clar de cate posturi sunt nevoie in total, si cei in plus sa plece. Sunt convins ca productivitatea muncii firmelor de stat e scazuta fiindca numarul salariatilor e ingrosat de o multime de pile, care nu au ce cauta acolo.