fbpx

Interviu

Între SUA și China, UE e subminată de aversiunea la risc: a oamenilor, a capitalurilor – Interviu cu prof. dr. Rolf J. Langhammer, fost vicepreședinte al Institutului Kiel pentru Economia Mondială din Germania

Europa riscă să devină victima jocurilor de tip „dezbină și cucerește” orchestrate de China și SUA, este de părere prof. dr. Rolf J. Langhammer. În… Mai mult

06.06.2021

Analiză

Ponderea în PIB a exporturilor de mărfuri și servicii scade constant de 4 ani

În pofida indicatorilor relativ buni de creștere economică, dacă ar fi să urmărim doar avansul PIB, România a înregistrat încă din anul 2017 o scădere… Mai mult

03.06.2021

Evenimentul

PNRR – pe ce dăm (dacă luăm) 30 de miliarde de euro

Guvernul a prezentat miercuri, la 2 zile de la depunerea oficială a documentelor la Bruxelles, detaliile Planului Național de Relansare și Reziliență, un document de… Mai mult

02.06.2021

Just Business

Companiile antreprenoriale la Bursă: Valoarea totală s-a dublat față evaluările inițiale

Valoarea companiilor antreprenoriale listate la Bursa de Valori București (BVB) a crescut de 2,7 ori, în prezent, față de totalul capitalizărilor inițiale pe care le-au… Mai mult

01.06.2021

Cristian Grosu / Editorialul de Crăciun

de Cristian Grosu 20.12.2013

Un text cu totul altfel decât cele obișnuite pe cursdeguvernare.ro. Un fel pe care ni-l permitem doar în momente de respirație ”înspre partea cerului” – cum spera, la un moment dat, Julien Benda.
Cu fiece an care trece, mecanismul nebuniilor în mijlocul cărora trăim – unele frumoase, altele sordide de-a binelea – arată tot mai mult ca un sistem de consecințe superficiale, în spatele cărora s-au estompat valorile care le-au produs.

De la decidentul politic, la partenerul de afaceri, la coleg, la concurent, și până la noi, cei care privim pe fir în sus spre tabloul de bord al deciziilor – părem cu toții a nu mai fi în stare să facem legătura adevcată între ceea ce trăim și umanitatea viguroasă de-a lungul căreia am ajuns, generații, până aici.

Din combinația fericită între coerența Dreptului roman, fibra creștină a eticii noastre și avântul critic al reformei lui Luther nu mai trăim azi decât civilizația formală sub care ne simțim îndreptățiți să punem orice temelie.

Azi n-am să fac ”o analiză”. Ci propun un text – pur frumos și simplu mișcător al lui Petru Creția (LINK ).

Într-un fel – în Acel fel – e tot despre relațiile noastre sociale, despre afaceri, despre termenul lung al opțiunilor noastre și, în definitiv, despre oameni ”buni” (nici nu-i mai numim așa – rezerva elogiilor noastre merge cel mult până la ”oameni de caracter”..).

Textul care ne propune să privim puțin spre rădăcină, al lui Petru Creția :

**

Pentru cei fara nume

Pentru cei nestiuti si uitati si pierduti in lutul orb si risipiti prin veacuri, dar care au fost sarea pamantului si care au purtat pe umerii lor binele lumii sunt scrise randurile acestea.

Cred ca nu e nimeni dintre noi care sa nu fi cunoscut asemenea oameni.

Sa-i inmultim cu numarul incalculabil al generatiilor, cu intinderea continentelor si cu puzderia insulelor si, adunandu-le, in gandul nostru, umbrele fara nume si chip, sa-i celebram o clipa, aici si acum, in zarva plina de nume a istoriei.

In ei se intrupeaza acea parte din bine a speciei gratie careia omenirea are totusi chip omenesc si a dainuit in ciuda crancenelor ei cusururi. Am putea sa-i numim buni prin natura sau, daca vreti, buni pentru ca asa i-a lasat Dumnezeu printre noi.

Ei nu trebuie neaparat ganditi in functie de anumite crezuri, coduri morale sau legi, ci in spontaneitatea din adanc a bunatatii lor, care poate fi chiar bunatate, sau cinste sau rabdare sau dreptate, smerenie, indurare sau curaj, daruire, necrutare de sine, chezasia cuvantului dat, devotament, fidelitate si onoare, darzenie sau, printre nu multe altele, puterea de a raspandi in jurul lor incredere si bucurie, iubire si har.

Sunt cei inzestrati cu un fel de exemplaritate inefabila, ca reprezentanti ai unui bine necontingent, martori ai acelei parti a omenescului pe care, printre atatea rele si printre atatia rai, suntem inclinati prea adesea s-o uitam.

Exista un mit hasidic potrivit caruia se afla mereu si mereu, imprastiati pe pamant, treizeci si sase de intelepti, oameni de obicei nevoiasi, umili si umiliti, oameni fara nume pe care se sprijina lumea ca sa nu cada in pierzanie, oameni drepti in strambatate si indaratnici sub bici, in intunericul vremilor. Dar treizeci si sase este doar expresia simbolica a unei prezente mult mai cuprinzatoare in dainuirea ei. A tuturor celor care traiesc si faptuiesc tinand dreapta cumpana istoriei cu o mana nevazuta, iar apoi se duc in uitare.

Daca cineva vrea pilde, sa reciteasca parabola samariteanului, caruia, spre deosebire de preot si de levit, i s-a facut mila de cel cazut in drum si i-a legat ranile si a turnat peste ele untdelemn si vin ; apoi l-a pus pe dobitocul lui, l-a dus la un han si a ingrijit de el. A doua zi, cand a pornit la drum, a scos doi dinari, i-a dat hangiului si i-a zis : “Ai grija de el si, orice vei mai cheltui iti voi da inapoi la intoarcere”.

Sau sa reciteasca Insula lui Artur a Elsei Morante.

Conditia noastra este inaltata si izbavita prin neincetata aflare in lume a celor buni si drepti si curati. Si nu trebuie sa ne gandim la ei decat cu veneratie, cu recunostinta si cu dragoste, fara vreo incrancenare pentru soarta lor: prezenta lor in omenire este, spre binele ei, adanca, cum adanc e si raul, dar este si usoara, ca un zambet ascuns in lumina, mereu.

Cineva, prin Renastere, pare-mi-se ca in Olanda, a scris in latineste cateva tomuri de Vieti ale oamenilor obscuri. N-am citit cartea, dar iata ce s-ar mai cuveni spus :

la sfarsitul sfarsiturilor, cand toate vor inceta si vor fi judecate, ultimul poet al lumii sa citeasca la sir, in tacerea aceea si in acel alt timp si alta lumina, numele tuturor celor fara de nume, de la un capat la altul al vremii. Numele celor nevaditi si uitati si de nici o seama, care au purtat lumea, sarea pamantului, samanta si roada ascunsa a lui.

Numele celor care, din sinele lor si de-a lungul neincetatei patimiri, au pastrat sensul august al umanului.

(Petru Creția)

**

PS: Sărbători Fericite!

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.12.2013

3 comentarii

  1. casandra
    21.12.2013, 1:08 pm

    Frumos text. Vă mulţumesc pentru el. Şi tatăl meu, acum plecat în Lumină, spunea la fel: omenirea stă pe umerii câtorva oameni buni, fără vini şi fără păcate.

    Oare ce ar face “oamenii buni” de astăzi cu realitatea şi cu tendinţele descrise în tabelele şi graficele care pot fi consultate la adresa de mai jos?
    http://www.data.gouv.fr/fr/dataset/le-capital-au-xxie-siecle

    Datele din sutele de grafice şi tabele sunt zguduitoare. ele arată “mişcarea lumii” pe decenii şi secole.
    Cum mai poate fi împiedicată azi o mare catasfrofă globală violentă? Căci violenţa va fi răspunsul unei omeniri în curs de dezmoştenire şi pauperizare.
    Cum putem opri mersul înapoi al omenirii, către secolul XIX, chiar XVIII? Se şterg nu doar realizările secolului XX (un secol social, cu toate tragediile lui), ci şi ale secolului XIX (secolul liberal).
    Ce pot face oamenii buni?

  2. malureanu
    21.12.2013, 10:38 pm

    ce bine ca ne-ati lasat, domnule grosu, cu textele dvs. lipsite de echilibru, tendentioase si cu o doza mare de politica… portocalie! nu este chiar totul asa de negru economic cum vreti dvs. sa aratati! fiti mai echilibrat si vom intelege mai bine cum functioneaza tara asta!sarbatori fericite!

    • Cristian Grosu
      22.12.2013, 12:07 pm

      la fel, Domnule. Să aveți ani mulți de viață, și cât mai puțini până să înțelegeți că aici culorile nu mai contează de mult. Și felicitări pentru că stați în partea care merge a economiei – azi e un adevărat privilegiu.
      PS: mi-ar fi plăcut să primesc comentariul Dvs. la unul din acele texte ”tendentioase” și nu la acesta.

Lăsați un comentariu


Stiri

Andrei Rădulescu, BT: Tendinţa descrescătoare pentru viteza de circulaţie a banilor susţine ipoteza şocului inflaţionist tranzitoriu

Alexandra Pele

Tendinţa descrescătoare pentru viteza de circulaţie a banilor, aflată la minime istorice în Statele Unite, susţine ipoteza şocului inflaţionist tranzitoriu, arată Andrei Rădulescu, directorul de… Mai mult

Stiri

Prognoză OECD: PIB-ul României va crește cu 6% în acest an

Alexandra Pele

Economia României ar urma să înregistreze un avans de 6% din PIB în acest an, respectiv 4,6% din PIB în 2022, reiese din cea mai… Mai mult

Europa

Grâul și porumbul de export s-au scumpit cu 10%, respectiv 29% față de anul trecut

Adrian N Ionescu

Cel mai exportat produs agricol al României, porumbul, s-a scumpit în Portul Constanța cu 29,7%. Prețul FOB al porumbului a crescut până la 214,12 euro… Mai mult

Europa

Raport SIPRI: Ritmul de reducere al arsenalelor nucleare a încetinit

Iulian Soare

Ritmul de reducere al numărului de arme nucleare din arsenalele din întreaga lume înregistrează o încetinire, în contextul în care puterile atomice îşi modernizează, iar… Mai mult

Stiri

Peste 8.000 de angajați din minerit vor fi disponibilizați cu plăți compensatorii – proiect OUG

Razvan Diaconu

Puțin peste 8.000 de angajați ai Complexurilor Energetice Oltenia și Hunedoara urmează să fie disponibilizați, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență pus în dezbatere… Mai mult

Europa

Referendum în Elveția: măsurile de reducere a emisiilor de cabon – respinse, monitorizarea antitero – extinsă

Iulian Soare

Peste 58% din alegători au votat, la referendumul organizat duminică în Elveția, o reglementare ce permite monitorizarea antitero extinsă, însă elvețienii au respins reducerea emisiilor… Mai mult

Stiri

Zece polițiști de la Serviciul Înmatriculări Timişoara, reținuți – acuzați de 384 de fapte de luare de mită

Vladimir Ionescu

Zece polițiști de la Serviciul de Înmatriculări Permise (SRPCIV), din cadrul Poliției Timișoara, au fost duși la audieri luni dimineață, fiind acuzați de luare de… Mai mult