fbpx

Digital

Cloud-ul guvernamental – restanța esențială în digitalizarea administrației

Una dintre marile restanțe ale guvernului Orban în materie de digitalizare o reprezintă neadoptarea Legii cloud-ului guvernamental, componentă esențială pentru transformarea digitală a administrației românești.… Mai mult

17.01.2021

Analiză

Lecțiile ieșirii din criza precedentă, pentru criza actuală: istoria corelației PIB – salariu – inflație

În condițiile în care rezultatul economic este în scădere, cazul României anului 2020 (-5% pe primele trei trimestre), se pune problema sursei și a ritmului… Mai mult

17.01.2021

La obiect

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE. Evoluțiile din 2010 încoace și implicații

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE (valoare ajustată cu inflația), potrivit unei analize publicate de Eurostat.… Mai mult

15.01.2021

Chestiunea

Bugetul 2021: în căutarea unei consolidări fiscale fără șocuri

Bugetul pe anul 2021 reprezintă ora adevărului – atât pentru ieșirea din criza produsă de Covid și menținerea unei direcții de dezvoltare coerente, cât și… Mai mult

14.01.2021

Cristian Grosu / De ce ”România Über Alles” – interesele economiei românești în UE, în deceniul care va schimba lumea

de Cristian Grosu , 25.11.2020

Textul de mai jos sintetizează mesajul secțiunii ”Chestiunea” (a 5-a din cele 10) a numărului 92 al CRONICILOR Curs de guvernare – secțiune care cuprinde 6 articole complementare (22 de pagini din cele 208 ale revistei):
de la locul României în marile proiecte europene ale deceniului următor, la dezolanta noastră diplomație economică, la șansa de-a profita de momentul unic al păstrării trendului economiei cu valoare adăugată mare.
România are două mari probleme: una de atitudine; cealaltă – de expertiză și competență în a se face auzită și a-și promova cu profesionalism interesele. 

AICI- Sumarul numărului 92 al CRONICILOR (și locul de unde poate fi cumpărată online)
AICI- Ce sunt CRONICILE (și locul de unde poate fi cumpărată online toată colecția)

Ma jos, textul de deschidere, titlurile și sinteza analizelor de cover.
(Redacția) 

***

După 14 ani de UE, România trebuie să-și facă un bilanț al intereselor economiei românești în economia comunitară – căci lumea intră, realmente, după ciza Covid-19, într-o nouă paradigmă.
Deceniul care urmează va fi decisiv pentru locul României – loc pentru care trebuie luptat, negociat, cooperat, adjudecat. Sunt 3 certitudini: România încă nu s-a decis ce anume vrea; România nu are alt loc decât în UE, acolo unde interesele economiilor naționale se negociază și se apără;  România încă nu a înțeles că fără mari proiecte – naționale sau transnaționale – va trebui să se mulțumească la infinit cu statutul de economie irelevantă.
”România înainte de orice” – ar trebui să fie sloganul oricărui guvern, pe orice dosar și pe orice domeniu – așa cum o fac guvernele de la Berlin la Budapesta și de la Paris la Varșovia.

Degeaba am dat Europei 8 milioane de brațe de muncă și 4 milioane de capete producătoare de PIB-uri naționale, dacă nu ne luptăm să fim primiți în marile proiecte ale UE, la care lucrează chiar români emigrați.

Degeaba avem acces la fonduri europene de zeci de miliarde, dacă ne complacem în mizele mici și nu reușim să le canalizăm în mari proiecte, sau să intrăm în proiecte transnaționale.

Degeaba urnim o autostradă, dacă nu reușim să o terminăm și să o punem la dispoziția investitorilor – români sau străini – să construiască economie de-a lungul ei. Și degeaba așteptăm de la ea dezvoltare, dacă companiile românești lucrează la ea doar sub antrepriză.

Degeaba ne lăudăm cu creșterea aportului la PIB și la valoarea adăugată a industriei IT și a tehnologiei care a început să intre în economie, dacă nu reușim să intrăm în Alianța Bateriilor, în proiectele energetice europene și în hărțile de investiții ale marilor jucători.

Degeaba pompăm miliarde în veniturile populației, dacă nu avem o strategie prin care acești bani să rămână în economia românească, și nu să se ducă în importuri devastatoare de la vecini.

România trebuie să se întoarcă la masa unde se iau deciziile, unde se negociază influențele, unde se dă și se primește sprijin politic pentru proiectele economice.

Să ne uităm la galeria politică cu care intrăm în deceniul decisiv: cine se ridică și spune răspicat – așa cum o fac toate guvernele în privința economiilor lor naționale: ”România înainte de toate!” ?

Titlurile secțiunii ”Chestiunea” din nr. 92 al CRONICILOR

Proiectele europene din care România n-are voie să lipsească

Așa cum dezideratul UE este nu revenirea la nivelul din 2019, ci trecerea la
o altă țintă de competitivitate și la un
alt fel de economie, și România trebuie
să-și recunoască și să-și susțină interesele economiei naționale
în contextul
planului european de dezvoltare. Iar cel
mai limpede interes este să fie parte
concretă din marile proiecte europene.

7 PROIECTE care ar putea impune România în regiune

Oportunități de dezvoltare pentru România prin
intermediul unor proiecte de importanță regională
sunt cuprinse în ceea ce statele membre au denumit
Inițiativa celor 3 Mări. I3M are astăzi un portofoliu de
77 de proiecte asumate, de care în ultimii ani România
și-a adus aminte doar în preajma summiturilor
anuale ale organizației. Între cele 77 de proiecte, 7
sunt angajate de România – motiv pentru care canalele transnaționale
trebuie
deschise atât pentru a promova interesele economiei
românești, cât și pentru a ne onora angajamentele de participare.

Cu buldozerul în diplomație

Prezența României la masa deciziilor economice și în
marile proiecte europene depinde Nu doar de capacitatea,
potențialul și resursele economiei românești, ci și,
în mod esențial, de sprijinul politic pe care marile economii îl pot acorda.
Dincolo de sprijinul politic la nivel de
state stă diplomația economică – acolo unde interesele
capitalului autohton ar trebui promovate cu profesionalism
și tenacitate. Ambele zone, însă, se cer restaurate din
temelii, dacă României chiar îi pasă cum își promovează
interesele economice, într-o UE de economii naționale.

Țintă națională: IT&Tech, spre 20% din PIB în 10 ani

Potențialul uriaș de creștere a domeniului IT a
devenit evident în acest an.
Experții apreciază că acesta ar putea ajunge să
reprezinte, în România, 20% din PIB doar dacă acordăm
atenție și viziune politică sectorului digital și tech.
Oportunități există, inclusiv de finanțare.
Lipsesc politicile care să urmărească obiective clare.

Ordine în PIB-ul actual, pentru PIB-ul de peste 10 ani

Care ar trebui să fie structura PIB-ului de peste 10
ani, astfel încât România să fie un jucător adecvat în
economia europeană? Care sunt coordonatele de forță
pe care ar trebui construit viitorul țării în contextul de
peste 10 ani? În care sectoare ar trebui să punem
miza succesului pe calea reducerii sustenabile a decalajelor față de Occident?
În contextul crizei actuale și a restructurării sectoriale pe partea de formare a
PIB se pune acut problema setului de măsuri și politici
care trebuie amorsate pentru a avea la capătul deceniului următor o economie
cu structură adecvată încontext european și competitivă pe piața mondială.

***

AICI- Sumarul numărului 92 al CRONICILOR – și locul de unde poate fi cumpărat online
AICI- Ce sunt CRONICILE

(CRONICILE Curs de guvernare – un ghid de navigare prin istoria vieții tale)

 

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.11.2020

5 comentarii

  1. Anneli Ute Gabanyi
    25.11.2020, 7:23 pm

    Stimata redactie,

    locuiesc la Berlin si nu am cum sa obtin CRONICILE dvs la un schiosc din Romania. In schimb, ma intereseaza foarte mult, in special numarul 92.
    Aveti o idee cum as putea sa intru in posesia unui numar?

    Cu stima

    Dr. Anneli Ute Gabanyi

  2. Protonic
    26.11.2020, 10:45 am

    Romania are nevoie de un singur proiect. Meritocratia.
    Toate partidele s-au laudat 89 ca vor pune omul potrivit la locul potrivit.
    Daca piramida valorilor va deveni reala restul problemelor se vor rezolva.

  3. Caliman Eugen
    30.11.2020, 12:19 am

    1.Romania are un singur interes national major in UE REINDUSTRIALIZAREA – infrastructura, digitalizarea, domeniul IT, etc. fiind suportii acesteia, dar nesustenabili ca realizare – fara resursele financiare, materiale ale activitatii industriale.
    2.Proiectele in numar de 70 sau alta cifra, PNRRezilienta ai altele sint parti organice ale REINDUSTRIALIZARII, care nu pot fi create individual, fara a fi articulate pe cerintele si evolutia industriala a tarii!
    IN LIPSA PROIECTUL;UI DE TARA CU OBIECTIVUL REINDUSTRIALIZARII, TOATE PROIECTELE COMPONENTE ACESTEIA RAMIN STRATEGII TEORETICE, ALATURI DE CELELALTE 56 DE STRATEGII cunoscute si INVENTARIATE DE PREZENTA REVISTA ECONOMICA!
    Diplomatia economica ramine lipsita vesnic de obiectul muncii fara proiectul de tara care sa reindustrializeze Romania…

  4. Caliman Eugen
    30.11.2020, 12:30 am

    Stimate
    Protonic,

    Meritocratia este un fenomen social de rezultat al dezvoltarii economice, neputind apare pe teritoriul stagnarii si esecului economic al natiunii romane.
    Ea nu se poate manifesta in lipsa unei evolutii economice si industriale pozitive.Unica meritocratie nationala se manifesta prin ocuparea de posturi bugetare bine platite de elita intelectuala si furtul banului public de catre politicienii de la butoanele publice.

Lăsați un comentariu


Stiri

Cristian Popa (BNR): Riscul României: „Să nu ne ținem de cuvânt” privind consolidarea fiscală

Adrian N Ionescu

Există condițiile pentru ca România să reducă deficitul bugetar prin consolidare fiscală, și astfel să evite sancțiunea agențiilor de rating. Există însă și riscul „să… Mai mult

Stiri

Minuta BNR: Reducerea dobânzii de referință are ca scop să stimuleze economia în condițiile „consolidării bugetare”

Adrian N Ionescu

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis reducerea dobânzi de referință, până la 1,25%, ca să stimuleze economia în condițiile „necesarei… Mai mult

Stiri

CFA România: Agențiile de rating nu vor descalifica România dacă Guvernul ia măsuri convigătoare de reducere a deficitului bugetar

Adrian N Ionescu

Agențiile de raing nu vor reduce nivelul ratingului de țară al României, dacă Guvernul va lua măsuri convingătoare pentru reducerea deficitului bugetar, au susținut analiștii… Mai mult

Stiri

Sinteză realizată de AmCham

AmCham: Pandemia COVID-19 și viitoarea Strategie Națională de Sănătate 2021-2027 – oportunități pentru reforma sistemului de sănătate

Redacţia

Pandemia COVID-19 a reliefat încă o dată nevoile de reformă structurală ale sistemului de sănătate din România. Cheltuielile pentru sănătate, atât pe cap de locuitor,… Mai mult

Europa

Căderea rețelei electrice europene interconectate din 8 ianuarie a plecat de la o stație din Croația – raport ENTSO-E

Adrian N Ionescu

Declanșarea unui cuplaj de „protecție la supracurent”, la stația de transformare Ernestinovo din Croaţia, a provocat separarea în două zone a reţelei electrice europene interconectate,… Mai mult

Stiri

Disney+ blochează, ”din considerente rasiste”, accesul copiilor la filme precum Pisicile Aristocrate, Dumbo sau Peter Pan. Conturile pot fi accesate numai de către adulți

Razvan Diaconu

Platforma de streaming video Disney+ a blocat accesul copiilor sub 7 ani la vizionarea unor filme clasice de animaţie, precum „Pisicile aristocrate”, „Dumbo” sau „Peter… Mai mult

Stiri

ICCJ: Deschiderea unui cont pe o rețea de socializare folosind numele altei persoane este infracțiune

Vladimir Ionescu

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că este infracţiune fapta unei persoane de a… Mai mult