duminică

15 mai, 2022

Cristian Grosu / De ce ”România Über Alles” – interesele economiei românești în UE, în deceniul care va schimba lumea

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

25 noiembrie, 2020

Textul de mai jos sintetizează mesajul secțiunii ”Chestiunea” (a 5-a din cele 10) a numărului 92 al CRONICILOR Curs de guvernare – secțiune care cuprinde 6 articole complementare (22 de pagini din cele 208 ale revistei):
de la locul României în marile proiecte europene ale deceniului următor, la dezolanta noastră diplomație economică, la șansa de-a profita de momentul unic al păstrării trendului economiei cu valoare adăugată mare.
România are două mari probleme: una de atitudine; cealaltă – de expertiză și competență în a se face auzită și a-și promova cu profesionalism interesele. 

AICI- Sumarul numărului 92 al CRONICILOR (și locul de unde poate fi cumpărată online)
AICI- Ce sunt CRONICILE (și locul de unde poate fi cumpărată online toată colecția)

Ma jos, textul de deschidere, titlurile și sinteza analizelor de cover.
(Redacția) 


***

După 14 ani de UE, România trebuie să-și facă un bilanț al intereselor economiei românești în economia comunitară – căci lumea intră, realmente, după ciza Covid-19, într-o nouă paradigmă.
Deceniul care urmează va fi decisiv pentru locul României – loc pentru care trebuie luptat, negociat, cooperat, adjudecat. Sunt 3 certitudini: România încă nu s-a decis ce anume vrea; România nu are alt loc decât în UE, acolo unde interesele economiilor naționale se negociază și se apără;  România încă nu a înțeles că fără mari proiecte – naționale sau transnaționale – va trebui să se mulțumească la infinit cu statutul de economie irelevantă.
”România înainte de orice” – ar trebui să fie sloganul oricărui guvern, pe orice dosar și pe orice domeniu – așa cum o fac guvernele de la Berlin la Budapesta și de la Paris la Varșovia.

Degeaba am dat Europei 8 milioane de brațe de muncă și 4 milioane de capete producătoare de PIB-uri naționale, dacă nu ne luptăm să fim primiți în marile proiecte ale UE, la care lucrează chiar români emigrați.

Degeaba avem acces la fonduri europene de zeci de miliarde, dacă ne complacem în mizele mici și nu reușim să le canalizăm în mari proiecte, sau să intrăm în proiecte transnaționale.


Degeaba urnim o autostradă, dacă nu reușim să o terminăm și să o punem la dispoziția investitorilor – români sau străini – să construiască economie de-a lungul ei. Și degeaba așteptăm de la ea dezvoltare, dacă companiile românești lucrează la ea doar sub antrepriză.

Degeaba ne lăudăm cu creșterea aportului la PIB și la valoarea adăugată a industriei IT și a tehnologiei care a început să intre în economie, dacă nu reușim să intrăm în Alianța Bateriilor, în proiectele energetice europene și în hărțile de investiții ale marilor jucători.

Degeaba pompăm miliarde în veniturile populației, dacă nu avem o strategie prin care acești bani să rămână în economia românească, și nu să se ducă în importuri devastatoare de la vecini.

România trebuie să se întoarcă la masa unde se iau deciziile, unde se negociază influențele, unde se dă și se primește sprijin politic pentru proiectele economice.

Să ne uităm la galeria politică cu care intrăm în deceniul decisiv: cine se ridică și spune răspicat – așa cum o fac toate guvernele în privința economiilor lor naționale: ”România înainte de toate!” ?

Titlurile secțiunii ”Chestiunea” din nr. 92 al CRONICILOR

Proiectele europene din care România n-are voie să lipsească

Așa cum dezideratul UE este nu revenirea la nivelul din 2019, ci trecerea la
o altă țintă de competitivitate și la un
alt fel de economie, și România trebuie
să-și recunoască și să-și susțină interesele economiei naționale
în contextul
planului european de dezvoltare. Iar cel
mai limpede interes este să fie parte
concretă din marile proiecte europene.

7 PROIECTE care ar putea impune România în regiune

Oportunități de dezvoltare pentru România prin
intermediul unor proiecte de importanță regională
sunt cuprinse în ceea ce statele membre au denumit
Inițiativa celor 3 Mări. I3M are astăzi un portofoliu de
77 de proiecte asumate, de care în ultimii ani România
și-a adus aminte doar în preajma summiturilor
anuale ale organizației. Între cele 77 de proiecte, 7
sunt angajate de România – motiv pentru care canalele transnaționale
trebuie
deschise atât pentru a promova interesele economiei
românești, cât și pentru a ne onora angajamentele de participare.

Cu buldozerul în diplomație

Prezența României la masa deciziilor economice și în
marile proiecte europene depinde Nu doar de capacitatea,
potențialul și resursele economiei românești, ci și,
în mod esențial, de sprijinul politic pe care marile economii îl pot acorda.
Dincolo de sprijinul politic la nivel de
state stă diplomația economică – acolo unde interesele
capitalului autohton ar trebui promovate cu profesionalism
și tenacitate. Ambele zone, însă, se cer restaurate din
temelii, dacă României chiar îi pasă cum își promovează
interesele economice, într-o UE de economii naționale.

Țintă națională: IT&Tech, spre 20% din PIB în 10 ani

Potențialul uriaș de creștere a domeniului IT a
devenit evident în acest an.
Experții apreciază că acesta ar putea ajunge să
reprezinte, în România, 20% din PIB doar dacă acordăm
atenție și viziune politică sectorului digital și tech.
Oportunități există, inclusiv de finanțare.
Lipsesc politicile care să urmărească obiective clare.

Ordine în PIB-ul actual, pentru PIB-ul de peste 10 ani

Care ar trebui să fie structura PIB-ului de peste 10
ani, astfel încât România să fie un jucător adecvat în
economia europeană? Care sunt coordonatele de forță
pe care ar trebui construit viitorul țării în contextul de
peste 10 ani? În care sectoare ar trebui să punem
miza succesului pe calea reducerii sustenabile a decalajelor față de Occident?
În contextul crizei actuale și a restructurării sectoriale pe partea de formare a
PIB se pune acut problema setului de măsuri și politici
care trebuie amorsate pentru a avea la capătul deceniului următor o economie
cu structură adecvată încontext european și competitivă pe piața mondială.

***

AICI- Sumarul numărului 92 al CRONICILOR – și locul de unde poate fi cumpărat online
AICI- Ce sunt CRONICILE

(CRONICILE Curs de guvernare – un ghid de navigare prin istoria vieții tale)

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

 

 

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

5 răspunsuri

  1. Stimata redactie,

    locuiesc la Berlin si nu am cum sa obtin CRONICILE dvs la un schiosc din Romania. In schimb, ma intereseaza foarte mult, in special numarul 92.
    Aveti o idee cum as putea sa intru in posesia unui numar?

    Cu stima

    Dr. Anneli Ute Gabanyi

  2. Romania are nevoie de un singur proiect. Meritocratia.
    Toate partidele s-au laudat 89 ca vor pune omul potrivit la locul potrivit.
    Daca piramida valorilor va deveni reala restul problemelor se vor rezolva.

  3. 1.Romania are un singur interes national major in UE REINDUSTRIALIZAREA – infrastructura, digitalizarea, domeniul IT, etc. fiind suportii acesteia, dar nesustenabili ca realizare – fara resursele financiare, materiale ale activitatii industriale.
    2.Proiectele in numar de 70 sau alta cifra, PNRRezilienta ai altele sint parti organice ale REINDUSTRIALIZARII, care nu pot fi create individual, fara a fi articulate pe cerintele si evolutia industriala a tarii!
    IN LIPSA PROIECTUL;UI DE TARA CU OBIECTIVUL REINDUSTRIALIZARII, TOATE PROIECTELE COMPONENTE ACESTEIA RAMIN STRATEGII TEORETICE, ALATURI DE CELELALTE 56 DE STRATEGII cunoscute si INVENTARIATE DE PREZENTA REVISTA ECONOMICA!
    Diplomatia economica ramine lipsita vesnic de obiectul muncii fara proiectul de tara care sa reindustrializeze Romania…

  4. Stimate
    Protonic,

    Meritocratia este un fenomen social de rezultat al dezvoltarii economice, neputind apare pe teritoriul stagnarii si esecului economic al natiunii romane.
    Ea nu se poate manifesta in lipsa unei evolutii economice si industriale pozitive.Unica meritocratie nationala se manifesta prin ocuparea de posturi bugetare bine platite de elita intelectuala si furtul banului public de catre politicienii de la butoanele publice.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

5 răspunsuri

  1. Stimata redactie,

    locuiesc la Berlin si nu am cum sa obtin CRONICILE dvs la un schiosc din Romania. In schimb, ma intereseaza foarte mult, in special numarul 92.
    Aveti o idee cum as putea sa intru in posesia unui numar?

    Cu stima

    Dr. Anneli Ute Gabanyi

  2. Romania are nevoie de un singur proiect. Meritocratia.
    Toate partidele s-au laudat 89 ca vor pune omul potrivit la locul potrivit.
    Daca piramida valorilor va deveni reala restul problemelor se vor rezolva.

  3. 1.Romania are un singur interes national major in UE REINDUSTRIALIZAREA – infrastructura, digitalizarea, domeniul IT, etc. fiind suportii acesteia, dar nesustenabili ca realizare – fara resursele financiare, materiale ale activitatii industriale.
    2.Proiectele in numar de 70 sau alta cifra, PNRRezilienta ai altele sint parti organice ale REINDUSTRIALIZARII, care nu pot fi create individual, fara a fi articulate pe cerintele si evolutia industriala a tarii!
    IN LIPSA PROIECTUL;UI DE TARA CU OBIECTIVUL REINDUSTRIALIZARII, TOATE PROIECTELE COMPONENTE ACESTEIA RAMIN STRATEGII TEORETICE, ALATURI DE CELELALTE 56 DE STRATEGII cunoscute si INVENTARIATE DE PREZENTA REVISTA ECONOMICA!
    Diplomatia economica ramine lipsita vesnic de obiectul muncii fara proiectul de tara care sa reindustrializeze Romania…

  4. Stimate
    Protonic,

    Meritocratia este un fenomen social de rezultat al dezvoltarii economice, neputind apare pe teritoriul stagnarii si esecului economic al natiunii romane.
    Ea nu se poate manifesta in lipsa unei evolutii economice si industriale pozitive.Unica meritocratie nationala se manifesta prin ocuparea de posturi bugetare bine platite de elita intelectuala si furtul banului public de catre politicienii de la butoanele publice.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Andrew Kenningham (foto), economist-şef pentru Europa la Capital Economics, explică într-un interviu pentru CursdeGuvernare cum va reseta războiul obiectivele şi strategiile de dezvoltare pe care UE le bătuse...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: