fbpx Modifica setari cookieuri

Analiză

Cele mai recente date definitive privind PIB-ul pe regiuni în România. Implicații pentru adoptarea euro

România figurează ca PIB/locuitor exprimat în euro la nivelul de doar 35% din media UE27, potrivit datelor prelucrate post-Brexit și publicate recent de Eurostat pentru… Mai mult

11.05.2020

Analiză

Deficitul comercial a crescut cu peste 50% în martie – acoperirea importurilor cu exporturi a coborât sub nivelul din 2010

Deficitul comercial pe luna martie 2020 a fost de 1,85 miliarde euro, cu peste 50% mai mare față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

11.05.2020

La obiect

Eurostat: Economia României, pe locul 13 în UE. Am depăşit Grecia, Portugalia și Cehia

Economia României se situează pe locul 13 în UE şi reprezintă 1,6% din economia Uniunii, conform datelor publicate de Eurostat pentru anul 2019 privitor la… Mai mult

08.05.2020

La obiect

România – penultima în UE la costul muncii, dar prima la creșterea lui

România s-a plasat în 2019 pe penultimul loc între statele membre UE în ce privește costul orar al muncii (întreaga economie, mai puțin agricultura și… Mai mult

08.05.2020

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

de Cristian Diaconescu 21.12.2016

cristian-diaconescuLa iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând redeschiderea negocierilor în domeniile dezarmării şi controlului armamentului convenţional.

Ideea de la care s-a plecat este că pentru prima dată după terminarea Războiului Rece majoritatea sistemelor de control al proliferării armamentelor inclusiv cele nucleare sunt în prezent îngheţate.

Imediat după căderea Zidului Berlinului prima iniţiativă la nivel european a fost negocierea în cadrul CSCE (astăzi, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa) a două documente, considerate esenţiale pentru stabilizarea unei Europe total dezorganizată deci impredictibilă.

Documentul de la Viena din 1990 a pus bazele unui sistem de informare reciprocă, precum şi inspectarea veridicităţii datelor transmise între cele două blocuri militare încă funcţionale în acea perioadă.

Tratatul privind Forţele Armate Convenţionale a stabilit cinci categorii de armamente convenţionale cu potenţial ofensiv care urmau să fie limitate prin distrugere. Un Acord separat prevedea reducerea efectivelor forţelor armate convenţionale, în medie la jumătate, faţă de plafoanele anterioare.

A existat voinţa politică excepţională, de cooperare şi transparentă, pe baza căreia s-au purtat aceste negocieri între URSS şi fostele state membre ale Tratatului de la Varşovia împreună cu statele membre NATO.

S-au eliminat zeci de mii de armamente convenţionale, sute de mii de militari au fost trecuţi în rezervă, iar orice activitate militară semnificativă a fost supusă unui regim strict de inspecţie. Totodată, un sistem de supraveghere “Open Skies” asigura securitatea aeriană europeană. Toate aceste Tratate şi Acorduri, inclusiv cele care se refereau la echilibru şi neproliferare nucleară, au asigurat funcţionalitatea regulilor de bază în scopul realizării unei noi ordini de securitate europeană.

În anul 2007 Federaţia Rusă a determinat suspendarea aplicării acestor Tratate.

După anii 2005-2007 când înţelegerile privind dezarmarea au fost rând pe rând blocate de Rusia şi ulterior intervenţiei în Georgia din 2008, europenii au respins, politicos, propunerea lui Medvedev privind un Tratat de securitate Euro-Asiatic, expresie a deziluziei generate de intenţiile Federaţiei Ruse.

Chiar Germania şi Franţa în mod obişnuit state apropriate poziţiei ruse în ceea ce priveşte dezarmarea în Europa, par decise să nu accepte că Moscova să divizeze interesele europene în ceea ce priveşte problematica militară.

Pe de altă parte SUA şi UE împart o mare parte a responsabilităţii pentru ceea ce s-a întâmplat deoarece o politică americană reorientată spre Asia s-a întâlnit cu diminuarea interesului Europei privind responsabilitatea care îi revine în domeniul militar.

Pe cale de consecinţă în cadrul NATO a apărut un sentiment de dezangajare strategică datorată apariţiei a trei factori: o nouă Administraţie americană, o nouă politică externă şi de securitate a Rusiei, precum şi emergenţa unor categorii de riscuri şi ameninţări faţă de care Alianţa nu a găsit răspunsuri adecvate.

SUA, putere militară globală angajată pe mai multe fronturi, poate alege o prezenţă militară selectivă. Astăzi pentru Europa acest lucru nu este o opţiune.

Cooperarea SUA-Europa, inclusiv Rusia, a dat rezultate într-un domeniu aproape imposibil de imaginat cu câţiva ani în urmă şi anume limitarea capacităţii Iranului de a dezvolta arma nucleară.

Politica Rusiei privind securitatea europeană pare a fi ceea ce a fost dintotdeauna. Perspectiva de secol 19 a unei mari puteri care doreşte să domine vecinătatea apropiată, pe care continuă să o trateze ca pe o zonă de interes privilegiat.

În special în ceea ce priveşte predictibilitatea în domeniul militar, Europa şi SUA nu pot avea altă abordare faţă de spaţiul euroatlantic decât cea a unei zone strategice integrate.

Administraţia Obama s-a concentrat iniţial pe “resetarea” relaţiilor cu Moscova. Pana la decizia Summit-ului de la varşovia, Europa de Sud-Est a fost considerată o temă de securitate secundară în ordinea de prioritate a distribuirii garanţiilor de securitate.

Federaţia Rusă a făcut un pas spre vest, iar decidenţii euroatlantici s-au văzut puşi în situaţia de a fi reactivi trecând de la postura de contingentare la cea de descurajare, oarecum în context de criză.

Astăzi competiţia strategică are drept scop deplasarea spre est sau spre vest a liniei de demarcaţie între interesele de securitate ale Federaţiei Ruse faţă de cele ale NATO.

Păstrarea atitudinii competiţionale în absenţa unor punţi de legătură în domeniul militar şi al neproliferării armamentelor poate ridica nivelul de ameninţare pentru Europa făcând posibile dezvoltări periculoase chiar şi în cazul unei confruntări accidentale.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.12.2016

Un raspuns

  1. Cristian Ganciu
    22.12.2016, 12:32 pm

    Fostul tratat de dezarmare a fost semnat intr-o perioada cand se considera ca razboiul rece s-a incheiat si nu mai exista risc de conflict in Europa.
    Tratatul s-a incheiat de catre URSS si tarile pactului de la Varsovia, pe de-o parte, si tarile NATO de celalalta parte.
    Ce s-a intamlat de atunci?
    1. Rusia a redevenit tara agresoare.
    2. Fostele tari alte Pactului de la Varsovia au aderat la NATO, cu tot cu cotele de armamente stabilite prin tratat.
    Care ar fi rostul reluarii unor astfel de discutii, atat timp cat Rusia ramane agresor?
    Sa incheiem un nou tratat prin care sa ne reducem efectivele si armamentele si mai mult pentru ca am trecut in tabara NATO?
    Nu intamplator, propunerea a fost facuta chiar de Germania, mare amatoare de gaz rusesc ieftin si de cooperari economice cu Rusia chiar si cu pretul securitatii tarilor din est.
    Pentru o tara in situatia Romaniei, Poloniei sau balticilor ar fi complet stupid si sinucigas sa se angajeze intr-un asemena demers.

Lăsați un comentariu


Stiri

ANRE a avizat 35 de proiecte depuse primării în Programul Termoficare

Adrian N Ionescu

Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a emis, până în prezent, 35 de avize pentru proiecte depuse în cadrul Programului Termoficare, cu o… Mai mult

Stiri

Peste 8 milioane de bolnavi cronici, acces redus la medicația zilnică – Patronatul Producătorilor Români de Medicamente

Vladimir Ionescu

Pandemia Covid a generat o evoluție atipică a consumului de medicamente din România, cu achiziții de panică a unor produse, pe de o parte, și… Mai mult

Europa

Volkswagen, obligată să plătească compensații cetățenilor germani în scandalul Dieselgate

Iulian Soare

O curte federală a decis luni că Volkswagen trebuie să plătească compensații celor care au cumpărat autoturisme echipate cu motoare care manipulau emisiile de carbon.… Mai mult

Stiri

AVOCATNET

Din acest an, aranjamentele fiscale trebuie declarate la ANAF. Formularul de raportare, oficializat

AVOCATNET

Din iulie 2020, tranzacțiile prin care firmele își optimizează taxele trebuie raportate la Fisc. Obligația a fost introdusă prin OUG nr. 5/2020, cea care transpune,… Mai mult

Stiri

”La bal, sau la spital?” – Nu mai există cale de mijloc. CRONICILE Curs de Guvernare nr. 94 – Sumarul

Redacţia

Înaintea detaliilor privind conținutul numărului 94 al CRONICILOR, câteva caracteristici ale celei mai înalte publicații din România – cu un concept neobișnuit, cu o expertiză… Mai mult

Stiri

Conpet face un pas către producţia de electricitate ”verde”

Adrian N Ionescu

Transportatorul de ţiţei şi produse derivate prin conducte Conpet Ploieşti (COTE) îşi propune să investească 3 milioane de lei în construcţia de parcuri fotovoltaice pentru… Mai mult

Stiri

Bilanț coronavirus, 25 mai: peste 200 de cazuri noi

Vladimir Ionescu

După opt zile de coborâre a numărului de cazuri Covid-19 nou diagnosticate s-a situat sub 200, trendul s-a schimbat duminică și este confirmat de comunicarea… Mai mult