Adoptare. În noaptea de 31 ian/1 febr 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 92/2017 Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 13/2017 care modifică Codul penal și Codul de procedură penală. În aceeași noapte a fost adoptat un proiect de lege cu privire la grațiere, dar acesta va intra în procedură legislativă la Parlament, așadar încă nu există un act normativ privind grațierea care să producă efecte.
De ce OUG? Pentru situații de urgență, când nu se poate aștepta ca Parlamentul să dea o lege, Guvernul poate să o facă în locul lui, prin OUG. Din partea introductivă a OUG nu rezultă în mod clar care ar fi fost urgența ce a impus modificarea celor două coduri, ci doar se face mențiune la apariția unor interpretări neunitare ca urmare a publicării unor decizii ale CCR.
Avizare la CSM. În domeniile care privesc justiția și codurile este obligatoriu de cerut avizul de la CSM, care are doar valoare consultativă. Cu privire la o primă variantă a textului OUG apărut săptămâna trecută, CSM a dat un aviz negativ. Dar marți s-au adus modificări importante textului inițial, astfel că MJ a considerat că e nevoie de un nou aviz de la CSM. La ora 17 a fost primită la CSM noua variantă a proiectului de OUG. Președinta CSM a fixat întâlnire a Plenului CSM pentru miercuri la ora 9.00, anunțând chiar pe ministru de aceasta. La ora 21.30 OUG era însă aprobată de Guvern, fără aviz de la CSM.
Modificarea C.pen. Prin OUG se aduc mai multe modificări Codului penal, care vor intra în vigoare peste 10 zile:
1. favorizarea făptuitorului. Dacă ajuți o persoană să se sustragă de la proces sau de la executarea pedepsei, comiți o infracțiune. Nu sunt sancționați însă cei care își ajută membrii de familie (părinții sau bunicii ori străbunicii, copiii sau nepoții ori strănepoții, frații sau nepoții acestora, soții sau concubinii).
– OUG mai adaugă acum o categorie de persoane care nu va fi sancționată: afinii până la gradul II, adică de acum nu vor mai fi sancționați părinții și bunicii soțului, copiii și nepoții soțului, frații soțului. Aceasta înseamnă că dosarele deschise până în prezent pentru aceste din urmă categorii de persoane trebuie închise;
– OUG prevede că de acum nu vor mai fi pedepsiți cei care favorizează făptuitorii prin emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative.
2. abuzul în serviciu. Reglementarea este modificată aproape în întregime, depășindu-se cerințele unei decizii a CCR (405/2016) care atrăgea atenția asupra unei singure neclarități. Sunt mai multe aspecte aici:
– de acum, fapta va fi infracțiune numai atunci când se încalcă normele dintr-o lege, OG sau OUG și se produce o pagubă de peste 200.000 lei sau o vătămare a drepturilor ori intereselor unei persoane. Asta înseamnă că, de pe data de 11 februarie 2017 faptele de abuz cu prejudiciu de cel mult 200.000 lei nu vor mai fi infracțiuni: dosarele penale în curs de soluționare vor trebui închise, iar prejudiciul va putea fi recuperat de cei interesați numai pe calea unui proces civil (reclamantul trebuie să plătească taxă de timbru, să plătească expertize etc, ceea ce nu se întâmpla în cursul procesului penal). Persoanele condamnate definitiv pentru asemenea fapte vor trebui puse în libertate și condamnarea ștearsă din cazier. Încă o precizare: pragul de 200.000 lei este ales în mod arbitrar;
– se reduc limitele de pedeapsă de la 2-7 ani la 6 luni-3 ani sau amendă. Deci, noua lege stabilește pedepse mai mici. Efectul este că scad și termenele de prescripție a răspunderii penale, ceea ce afectează dosarele în curs: dacă până acum o infracțiune de abuz în serviciu putea fi urmărită în termen de până la 8 ani de la data comiterii, de acum acest termen va fi de 5 ani, astfel că dosarele care se află pe rolul organelor judiciare de mai mult de 5 ani trebuie închise;
– în caz de condamnare, până acum judecătorul putea interzice celui condamnat să exercite o funcție publică timp de 1-5 ani. Prin OUG se elimină această posibilitate;
– se reduc drastic pedepsele la abuzul în serviciu comis prin discriminare: dacă până acum se pedepsea cu 2-7 ani închisoare și interzicerea dreptului de a mai exercita funcția publică pentru cel care îngrădea drepturile unei persoane pe temei de rasă, naționalitate, religie, sex, dizabilitate etc, de acum se va sancționa cu închisoare o lună-un an sau amendă;
– OUG prevede că de acum nu vor mai fi pedepsiți cei care comit fapta de abuz în serviciu, inclusiv prin discriminare, prin emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative. Așadar, există o categorie specială de angajați ai statului care nu pot fi trași la răspundere indiferent cât de mare ar fi paguba produsă sau cât de importantă ar fi vătămarea produsă. Mai mult, se deschide posibilitatea legiferării rasiale!
3. neglijența în serviciu. Până acum, dacă un funcționar comitea printr-o îndatorirea de serviciu o pagubă sau o vătămare, dar nu cu intenție (când ar fi fost abuz), ci prin indiferență sau neglijență, fapta era infracțiune. Peste 10 zile aceasta va dispărea cu totul din Codul penal, indiferent cât de gravă ar fi urmarea faptei. Aceasta înseamnă că dosarele penale în curs de soluționare vor trebui închise, iar prejudiciul va putea fi recuperat de cei interesați numai pe calea unui proces civil. Persoanele condamnate definitiv pentru asemenea fapte vor trebui puse în libertate și condamnarea ștearsă din cazier.
4. conflictul de interese Luarea unei decizii de către cel care ocupă o funcție publică în folosul patrimonial al său, al soțului sau al rudei/afinului până la gradul doi este infracțiune. Codul prevedea că astfel de decizii nu pot fi luate nici pentru cei cu care ai fost în raporturi comerciale sau de muncă în ultimii 5 ani sau dacă ai primit cadouri sau donații de la aceștia.
– CCR a atras atenția că textul de lege folosește sintagma „raporturi comerciale” care nu este clarificată (dec. 603/2015) dar, în loc să fie clarificată această sintagmă, prin OUG 13 a fost cu totul eliminată referirea la ea. Mai mult, s-au înlăturat și referirile la raporturile de muncă, cadouri și donații! Prin urmare, dacă iei o decizie ca funcționar public prin care îți avantajezi fostul șef, fostul partener de afaceri sau cel care tocmai ți-a plătit o vacanță la mare, nu vei comite vreo infracțiune;
– în mod corect a fost înlăturat conflictul de interese în mediul privat, fapt conform cu decizia CCR 603/2015.
5. șoferii băuți
– se prevede că alcoolemia peste limita legală (0.8 gr/l alcool pur în sânge) este cea din momentul conducerii, nu cea de la momentul prelevării probelor biologice. Modificarea este corectă, fiind impusă de decizia CCR 732/2014.
– se introduce o nouă infracțiune: consumul de alcool sau stupefiante după producerea unui accident de circulație care a dus la uciderea sau vătămarea unei persoane se pedepsește cu închisoare 1-5 ani.
Modificarea C.pr.pen. Prin OUG se aduc mai multe modificări Codului de procedură penală, care au intrat în vigoare la momentul publicării OUG:
1. achitare în caz de prescripție: Până acum, dacă ar fi intervenit prescripția răspunderii penale, inculpatul trebuia achitat, iar acțiunea civilă nesoluționată. De acum, chiar și în această situație, judecătorul va trebui să rezolve chestiunea prejudiciului (modificare conformă cu dec. CCR 586/2016), ceea ce este în favoarea victimei.
2. prelungire control judiciar: Pentru a se ralia deciziei CCR 614/2016, OUG 13 prevede că în caz de prelungire a controlului judiciar inculpatul trebuie citat, audiat și să aibă avocat.
3. denunțul Organele de urmărire penală află uneori de comiterea infracțiunilor de la martori, care depun denunțuri. Până la 1 febr. 2017 denunțul se putea depune oricând în termenul de prescripție al răspunderii penale, uneori la ani buni de la comiterea faptei. Prin OUG se prevede că începând cu data de 1 februarie denunțul trebuie depus în termen de 6 luni de la data comiterii faptei. Doua consecințe sunt de subliniat:
– nu sunt vizate dosarele începute până la data de 31 ianuarie 2017, inclusiv. Aceasta pentru că normele de procedură penală nu retroactivează, așa cum se întâmplă în materia normelor penale;
– nu se prevede vreo sancțiune a încălcării acestui termen. Practic, chiar dacă o faptă este adusă la cunoștința poliției sau procurorului după cele 6 luni, organul de urmărire penală se poate sesiza din oficiu. Rămâne ca practica să decidă dacă sunt și alte consecințe.
Procedura în Parlament OUG a fost depusă ieri la Parlament. Acesta o poate aproba sau respinge, conform art. 115 alin. 4 Constituție. Procedura este una rapidă, însă va dura cu siguranță mai mult de 10 zile, actul normativ trebuind să treacă prin cele două Camere ale Parlamentului.
Punctele slabe ale OUG. Conform art. 115 alin. 4 Constituție, Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora. Or, chiar prin OUG se amână intrarea în vigoare a modificărilor aduse la Codul penal timp de 10 zile.
Ce se poate face?
– Guvernul să revină asupra OUG 13/2017 și să o modifice ori chiar abroge;
– Conform art. 146 litera d) din Constituție, Avocatul Poporului poate ridica excepţia de neconstituţionalitate a OUG. E la latitudinea sa exclusivă dacă va ataca OUG 13/2017, ceea ce poate fi făcut oricând de la momentul apariției în M.Of., căci textul Constituției nu cere ca normele din ordonanță să fie în vigoare, ci doar ca ordonanța să existe ca act normativ;
– Conform art. 146 litera d) din Constituție, CCR hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti. Deci, dacă exista un proces pe rol cu termen azi-mâine-poimâine, în care sunt incidente articolele din OUG 13/2017, procurorul de ședință, eventual un procuror DNA, poate cere asta instantei, care le poate trimite la CCR;
– În temeiul art. 146 lit. e) din Constitutia Romaniei și art. 34-39 din Legea 74/1992 CSM poate declanșa conflictul constituțional între autoritățile statului – CSM, instanțele judecătorești și Ministerul Public pe de o parte, respectiv Guvernul pe de altă parte. Pe data de 1 februarie Președintele CSM a și anunțat acest lucru;
Intrarea în vigoare a OUG:
– modificările la C.pr.pen. au intrat în vigoare pe data de 1 februarie 2017;
– modificările la C.pen. vor intra în vigoare pe data de 11 februarie 2017. Chiar dacă OUG va fi apoi retrasă de Guvern, respinsă de Parlament sau declarată neconstituțională de CCR, modificările la C.pen. își vor fi produs efectele: fiind vorba de o lege mai favorabilă inculpaților (a se vedea art. 5 alin. 2 C.pen.)
Concluzii:
- OUG nu era urgentă, din moment ce pune în acord Codul penal cu decizii chiar mai vechi de un an și se dă un termen de 10 zile pentru aplicare;
- Îndreptarea pe cale juridică a acestei situații poate avea loc doar până la data de 11 februarie 2017, ora 00.00.
*
Cristi Dănileț este judecător la Tribunalul Cluj, fost membru al CSM
23 de răspunsuri
Eu nu inteleg totusi ce anume din ceea ce se modifica este atat de neinregula incat sa genereze acest tambalau de prost gust?
Si o intrebare: daca avocatul poporului sesizeaza CCR aceasta din urma ce judeca: daca ordonanta e constitutional data sau judeca pe fond problemele din ordonanta?
Un astfel de proiect de lege pe Codul Penal, trebuia trecut pein Legislativ (Parlament), prin comisiile de specialitate, avizat de institutiile de specialitate si dezbatut atat in parlament cat si in societatea civila pentru a fi cat mai bine clarificat si abia apoi aplicat – cred ca dura mai mult de 1 noapte sua 1 luna toata procedura corecta de adoptare a unui proiect de lege atat de important.. Problema este ca s-a dat un proiect de lege de catre Executiv care leaga la maini si la picioare institutiile Puterii Judecatoresti, fara a fi necesara aceasta modificare prin Ordonanaga De Urgenta Guvernamentala!!! adica, tocmai s-a facut un derapaj constitutional intre Puterea Executiva si Puterea Judecatoreasca, moment in care tara asta a fost puternic lovita ca membru actival unor organizatii in care acest principiu al neinterferarii Puterilor din Statul De Drept este sfant, e baza bunei functionari a fiecarui membru din aceste organizatii.
Prima Problema: Executivul a faultat Justitia
A doua Problema: pozitia Romaniei in aliantele internationale a fost pusa sub semnul intrebarii -> cea mai grava consecinta!!!
A treia Problema: pozitia Romaniei dpdv economic a fost pusa sub semnul intrebarii -> alta consecinta foarte grava pentru economia tarii pentruca milioane de tineri lucreaza pentru aceste companii din tarile cu care avem tratate, si cand vor ramane fara locuri de munca, ghici in ce a patra problema foarte grava ne vom afla!!!
E un joc de domino in care piesa cheie inca se balanseaza!!!
1. favorizarea făptuitorului: Nu sunt sancționați cei care își ajută membrii de familie sa scape de procese. Adica primarul fura cu familia si toti sunt curati ca lacrima pana la prejudiciu de 2 miliarde lei vechi daca nu se chinuie un muritor de rand sa cheltuie alti bani pe un proces civil impotriva acestora.
2. abuzul în serviciu: faptele de abuz cu prejudiciu de cel mult 200.000 lei nu vor mai fi infracțiuni: dosarele penale în curs de soluționare vor trebui închise, iar prejudiciul va putea fi recuperat de cei interesați numai pe calea unui proces civil. Adica dc ai fost nevoit sa dai mita ca sa deschizi o firma, fabrica etc faci proces civil(cheltui multi bani si timp si nervi cu el), daca esti castigator ti se da o parte din prejudiciu si functionarul public scapa de inchisoare si cazier- cam asta inteleg eu.
3. neglijența în serviciu. Până acum, dacă un funcționar comitea printr-o îndatorire de serviciu o pagubă sau o vătămare, dar nu cu intenție (când ar fi fost abuz), ci prin indiferență sau neglijență, fapta era infracțiune. Peste 10 zile aceasta va dispărea cu totul din Codul penal, indiferent cât de gravă ar fi urmarea faptei. Deci, daca mor 500 de oameni din neglijenta/indiferenta primarului(printr-o semnatura in necunostiinta de cauza), acesta este curat ca lacrima.
4. conflictul de interese: dacă iei o decizie ca funcționar public prin care îți avantajezi fostul șef, fostul partener de afaceri sau cel care tocmai ți-a plătit o vacanță la mare, nu vei comite vreo infracțiune.
Nu am ca domeniu de activitate dreptul, dar sper ca raspunsul sa te ajute la prima intrebare.
1. nu sunt sanctionati penal, se raspunde civil si administrativ, daca sefu iti cere sa-i duci sacosele, il reclami la dna? pragul e discutabil si merita dezbatere
2. nu e vorba de furt, nu stiu de ce toata lumea vorbeste de furt, pentru furt se raspunde penal, diferenta dintre furt si cauzeaza o paguba in indeplinirea atributiilor de serviciu ar trebui sa fie evidenta
3. raspunde civil si administrativ, cred ca e prea mult penal pentru unele erori, mai ales in achizitii ca na esti om si gresesti mai ales ca nu le stii toate chichitele
4 iarasi cred ca penal e prea mult, raspunzi civil si administrativ
modul de modificare al CP e iarasi discutabil, da ce se intampla in piata nu prea are treaba cu ordonanta, e doar un pretext, putea fi orice
parerea mea, poate gresesc, nu sunt votant psd
ion, nu era nici inainte abuzul in serviciu acelasi lucru cu furtul. Dar este vorba de ABUZ in serviciu, nu de o gafa neintentionata, intelegi?
la un loc modificarile termenului in care poate fi facut denuntul, da-ti seama ca asa cum spun „lozincile”, pe romaneste, se da mana libera la furat.
Nici pana acum nu „furau” bagand mana in buzunarul cuiva si fugind cu banii, tocmai de aceea legea penala prevede o infractiune separata pentru asta.
Multumim, foarte bune precizari, insa as avea cateva nelamuriri:
Acel cuantum de 200.000 de lei nu poate fi interpretat si ca o discriminare, in sensul ca infractiunea de abuz in serviciu poate fi pedepsita penal doar daca prejudiciul este mai mare de 200.000 de lei, in timp ce alte infractiuni facute deasemeni cu intentie, cum ar fi furtul, infractiunile contra patrimoniului, fraudele comise prin sisteme informatice, care nu au un cuantum al prejudiciului, practic si pentru 3000 de lei poti fi judecat si condamnat penal in timp ce la abuz nu. Mai am o nelamurire , insolventa, ce se intampla in cazul in care printr-un act, decizie sau abuz in serviciu, se pote duce la o stare de insolventa, stiti ca acolo pragul minim este 40.000 de lei, ipotetic se pot face abuzuri necondamnabile, care pot duce lainsolventa, credeti ca este destula starea delictuala, in aceasta situatie ?
Va multumesc.
Nu va suparati, domnule magistrat, dar noi, in tara asta parem sa avem o apetenta de nestapanit pentru abuz. Din orice pozitie si cu orice prilej. Ori, asta s-a intamplat cu asa-zisa campanie anticoruptie din ultimii ani. Aceasta a demonstrat cum se pot oamenii unei institutii strategice prevala de prerogativele functiei in interesul propasirii personale si ale unor grupuri. Sigur ca ceea ce e evident nu e si foarte usor de documentat din perspectiva legii, mai ales intr-un mediu, tot evident, ostil. Dar eu tot mai sper ca cineva o face pana la urma si pe asta. Ei, in contextul asta, sa nu uitam ca, Ministerul Public tine de puterea executiva si nu judecatoreasca din stat. Si tot in contextul asta, oamenii acestor doua puteri trebuie sa ramana impartiali si integri si eficienti, nu doar inamovibili. Imi doresc sa apuc vremurile in care nicio putere sa nu mai poata transforma acest stat intr-unul politienesc de tip nou, visceral. Pana se va intampla asta, consider absolut neavenita orice interventie a domniilor voastre cu privire la orice demers legislativ din tara asta. Este incredibil cu ce usurinta au ajuns sa se deturneze vietile si destinele oamenilor. Probabil ca despre precaritatea asta vorbeau ceva colegi de-ai Dvs.. In rest, va doresc numai bine, minte luminata si buna credinta in tot ce faceti!
Procurorii nu tin de puterea executiva, ci de cea judiciara – sintagma nerecunoscuta inca in Constitutia noastra, care foloseste denumirea „autoritate judecatoreasca” care include CSM, instantele judecatoresti, Ministerul Public.
Nota bene: prin aceasta OUG nu magistratii vor fi afectati. Din contra, noi vom inchide niste dosare, deci vom avea mai putina de munca…
Pana se va intampla asta, consider absolut neavenita orice interventie a domniilor voastre cu privire la orice demers legislativ din tara asta
Slava Domnului ca nu …(DVS), sau anumite studiouri de TV, decizideți asta, ci niste legi si cutume.
As avea o intrebare:
Daca ordonanta e declarata neconstitutionala, atunci mai poate fi invocata ca „lege mai favorabila” (sau care o fi termenul juridic)?
Art 5 Codul penal: Aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei
(1) În cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.
(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi actelor normative ori prevederilor din acestea declarate neconstituţionale, precum şi ordonanţelor de urgenţă aprobate de Parlament cu modificări sau completări ori respinse, dacă în timpul când acestea s-au aflat în vigoare au cuprins dispoziţii penale mai favorabile.
Buna ziua,
Ipotetic vorbind, un guvern ulterior, neaservit psd, nu poate anula atat ordonanta de la miez de noapte cat si acest articol cu aplicarea legii cele mai favorabile? De ce e chestia asta cu legea cea mai favorabila atat de batuta in cuie?
Multumesc.
Multumesc.
Constitutionala sau nu – poate fi invocata.
Asta e. 🙁
Ceea ce nu ati inteles, inclusiv daca ati avea dreptate 100% ceea ce nu aveti este ca sunteti compromisi definitiv iar populatia nu mai are incredere in voi si asta s-a vazut la vot.
ce nu intelegi tu este ca NIMENI aici nu vorbeste despre politica. vorbim despre codurile penale
Asta spuneam si eu ca vorbeste un NIMENI adica nu l baga in seamna lumea ca este compromis
Articolul este bun. Sigur Iordache a avut in minte salavarea cuiva dar e adevarat ca definitia abuzului ca actiune/non-actiune defectuoasa a facilitat abuzul unor procurori, SRI-sti si chiar a unor judecatori.
Nu a fost nimic neclar in vechea formulare. Astfel conform DEX, DEFECT=Ceea ce nu este conform anumitor reguli stabilite într-un anumit domeniu. Deci este foarte clar : in orice domeniu in care lucrezi, trebuie sa respecti anumite reguli ( date de legi, regulamente, fisa postului, etc.). Daca nu sunt respectate si se produce o vatamare a drepturilor unei persoane, avem abuz in serviciu.
Gandesti simplist si gresit.
Oare de ce ne mai trebuie Cod Penal, daca avem DEX? Ca doar in DEX sunt toate definitiile: abuz, furt, coruptie etc. Tema de gandire.
Domnule magistrat sunt o persoana dizabila fara drepturii sociale,iau tratamente din italia ca depind de ele,am 33 anii iar procuratura din constanta nu demareaza nimic pe baza doveziilor..mutilat de medicii..bataie de joc la comisia expertiza si multe altele..am facut plangeri peste plangeri…nimeni nu ia masuri.vedeti dumneavoastra cate abuzuri se fac si mor linistit aici ? Noroc ca ma ajuta statul italian cu tratamente am facut plangere la cedo insa vor proces.nu am banii de avocat tineretea mea e distrusa de 16 ani de medicii si autoritatii nenorocite care nu ma lasa sa traiesc. .exista lege pentru asa ceva ? Va spun ca de la tanar la tanar si sper sa-mi raspundeti ca ati jurat sa aparati dreptatea.o sa merg la comisia europeana sa expun aceste abuzurii ca nimeni nu face dreptate pentru bolnavii si cei amarati..o sa platesc cu sangele daca e cazul pentru dreptate.
Buna ziua.
Daca se poate, as vrea cateva lamuriri referitoare la OUG in discutie.
1. FAVORIZAREA FAPTUITORULUI
-estimativ, cate astfel de dosare vor fi inchise? 100 de dosare de ex.?
-sunt implicati politicieni in aceste dosare care se vor inchide?
-aceasta favorizare a faptuitorului, daca e facuta de un membru al familiei, nu e sanctionata nici macar cu o amenda?
-cum se explica faptul ca nu vor mai fi sanctionati cei care adopta acte normative?
-au fost date sanctiuni in trecut pentru cei care adopta acte normative?
2. ABUZUL IN SERVICIU
-care va fi noua incadrare juridica de pe data de 11 februarie 2017 pentru faptele de abuz cu prejudiciu de cel mult 200.000 lei? Daca nu va mai fi infractiune, ce va fi?
-persoanele care vor fi puse in libertate, in urma acestei noi incadrari juridice, vor inapoia prejudiciul?
-persoanele condamnate definitiv pana pe 11 februarie 2017 pentru abuz in serviciu vor fi puse in libertate? Daca au fost condamnate definitiv, inseamna ca referirea la legea mai favorabila nu li se aplica acestora.
-estimativ, cate dosare care se afla pe rolul organelor judiciare de mai mult de 5 ani, sunt doar pentru abuz in serviciu?100 de dosare de ex?
-sunt implicati politicieni in aceste dosare care se vor inchide?
-estimativ, cate dosare care se afla pe rolul organelor judiciare, sunt doar pentru abuz in serviciu?100 de dosare de ex?
-dosarele care sunt anchetate pentru abuz in serviciu, de obicei, sunt anchetate si pentru alte fapte (dare/luare de mita, aderarea la grup organizat….). Urmarirea penala in aceste dosare nu poate sa continue pentru celelalte acuzatii (dare/luare de mita, aderarea la grup organizat….)?
-cum se explica faptul ca a fost eliminat articolul care interzicea celor condamnati de abuz in serviciu sa exercite o functie publica?
3. NELIJENTA IN SERVICIU
-persoanele condamnate definitiv pana pe 11 februarie 2017 pentru neglijenta in serviciu vor fi puse in libertate? Daca au fost condamnate definitiv, inseamna ca referirea la legea mai favorabila nu li se aplica acestora.
4. DENUNTUL
-daca dupa 11 februarie 2017 se depune un denunt, la mai mult de 6 luni de la comiterea faptei, judecatorul nu tine cont de acest lucru?
-in urma unui denunt, organul de urmarire penala afla de comiterea infractiunilor. Nu sunt si alte metode prin care un organ de urmarire penala sa afle de comiterea infractiunilor?
-inteleg ca organul de urmarire penala se poate sesiza si din oficiu. Deci limitarea de 6 luni are efecte putine, care pot fi usor combatute in prinderea infractorilor.
Va multumesc.
……ori o vătămare gravă, certă şi efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, astfel cum sunt prevăzute şi garantate de legile în vigoare…
oare aici intra si abuzul magistratilor si al procurorilor DNA?
Nu. Se stie doar ca DNA-ul nu greseste niciodata.
Chiar daca ar gresi, s-ar dovedi ca e sub 4%.