Conform datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2019 a fost de 5.091 lei, cu 0,7% mai mic faţă de luna anterioară. Câştigul salarial mediu nominal net s-a diminuat tot cu 0,7%, până la 3.119 lei, respectiv 660 de euro la cursul mediu al lunii august, în care au fost încasaţi şi cheltuiţi banii câştigaţi aferent lunii iunie.
Ajustat cu nivelul preţurilor (53% din nivelul mediu european, potrivit Eurostat) puterea de cumpărare în euro a salariului mediu a ajuns la 1.245 de euro (echivalent, la preţurile medii din UE). Salariul real de referinţă (puterea de cumpărare exprimată ca indice raportat la cea din octombrie 1990, ultima de dinaintea liberalizării preţurilor) s-a diminuat cu 1,1 puncte procentuale comparativ cu luna anterioară, până la 215,7%.
În pofida revenirii conjuncturale a ratei inflaţiei măsurată la consumator peste nivelul de patru procente, majorarea puterii de cumpărare a salariului faţă de aceeaşi lună a anului anterior a rămas de puțin peste pragul de 10%, acolo unde staționează în ultimele patru luni. Din păcate, evoluția câștigurilor s-a decuplat de cea a productivității muncii, aflată în declin accentuat în ultimii trei ani.
Dacă facem media pe primele şapte luni din 2018 şi din 2019, se poate vedea cum în 2018 s-a majorat puterea de cumpărare a salariilor cu 7,7% după un avans mediu pe S1 2018 de 3,3% al productivităţii muncii.
În 2019, puterea de cumpărare a salariului mediu a avansat cu 11,4%, la un plus al productivităţii lunare medii pe S1 2019 de doar 0,2% (cu o valoare îngrijorătoare de -5,6% pe luna iunie).
Creşterile salariale pe ramuri – construcțiile au trecut de 50% nominal, sănătatea pe ultimul loc
Pe ramuri de activitate, cea mai mare creştere de salarii faţă de aceeaşi lună a anului precedent s-a consemnat, din nou, în sectorul de construcţii (după facilităţile acordate la nivel naţional s-a ajuns la peste 50% ca valoare nominală şi +44,4% în termeni reali). Pe poziţia a doua, la mare distanță, figurează activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+21,7% nominal şi +17% real).
Doar alte trei sectoare mai apar deasupra mediei naţionale: învăţământul (+17,8% nominal şi +13,2% ca putere de cumpărare), zona de hoteluri și restaurante și sectorul care include agricultura, silvicultura și pescuitul (ambele cu valori de +16,9% în termeni nominali +12,3% real).
Imediat sub medie dar cel puțin la pragul de zece procente majorare a puterii de cumpărare față de aceeași lună a a anului precedent s-au plasat tranzacțiile imobilare, administrația publică, serviciile administrative și suport și industria extractivă, cu partea de cercetare-dezvoltare în imediata apropiere (+14,3% nominal și 9,8% în termeni reali)
La o distanță semnificativă mai în spate, alături de sectorul telecom, figurează industria prelucrătoare (+12,5% nominal şi +8,1% creştere reală), situată astfel la circa 87% din media naţională. Cu toate acestea, majorarea costului forței de muncă a contat în creșterea prețurilor interne ale producției industriale cu peste șase procente.
La coada clasamentului creșterilor salariale și singurele domenii aflate în concordanță cu avansul de +4,7% al PIB pe prima jumătate a anului în curs, s-au plasat sectorul de tehnlogie a informației și cel sanitar, care ( prin efectul de bază al creșterilor importante din anul anterior) a păstrat exact valorile din luna precedentă (+8,5% nominal şi +4,2% în termeni reali).
6 răspunsuri
Nimic nu e bine ! Poate a crescut ponderea muncii in dauna capitalului ?
Expertilor:
Cat este productivitatea medie a unui salariat roman raportat la media UE?
Cat este salariul mediu al unui salariat roman raportat la media UE?
Asteptam clarificari.
judecați sectorial, pe zona de it. finanțatorii și cumpărătorii de obligațiuni se uită la altceva
Calitatea jalnică a serviciilor am avut ocazia sa o vad anul acesta. Preturi duble (că doar oamenii au avut vaucere) și servicii jalnice. Nu spun că peste tot a fost la fel, dar eu am nimerit exemplul cel mai negativ!
O analiza la comanda. VINO IN INDUSTRIE SA DISCUTAM. VA VINDEȚI ȚARA.
ei, da, sigur.., comandă…
în principiu stiu ce ați încercat să ziceti: si cei din it de plâng de asta.
problema e că salariile cresc la general, iar productivitatea se calculează la general, că din ce produce economia generală se ține orice mărire de salariu, de la bugetar la cel care vinde marfă de contrabandă în chioșcul de la colțul străzii.
și, da: in industrie salariile au crescut cel mai putin – desi acolo e principala crestere de productivitate – dar despre asta am și scris de nenumărate ori, că suntem singura țară în care cresterea salariului din industrie e cam 90% din media generală de crestere.