Dată fiind majorarea PIB cu 2,7% în termeni reali pe primele nouă luni ale anului în curs, pentru a obține rezultatul final de 2,2%, avut în vedere de guvern și de instituțiile interneționale, ar mai fi nevoie doar de un avans de 1,2% în termeni trimestru IV 2013 / trimestru IV 2012, suficient pentru a se realiza creșterea economică scontată ( ponderea ultimului trimestru în PIB anual este în jur de o treime).
Există, însă premize pentru obținerea unei creșteri economice superioare, dată fiind evoluția unor sectoare pe trimestrul al treilea peste nivelul înregistrat la nouă luni.
Astfel, contribuția la creșterea PIB a fost superioară în perioada iulie- septembrie față de perioada ianuarie – septembrie nu doar pentru agricultură ( pondere 5,8% în PIB) , domeniu în care rezultatele au fost foarte bune, dar și pentru industrie (pondere 30%) și construcții ( pondere 6,7%).
Toate celelalte sectoare care au influențat creșterea economică au determinat numai ușoare pierderi de viteză în trimestrul trei față de rezultatul la nouă luni, de una-două zecimi de procent. De cea mai mare importanță vor fi păstrarea în trimestrul patru a rezultatelor de anul trecut în sectorul comercial, cu pondere relativ mare în PIB, și evitarea unei scăderi de mai mare amplitudine pe zona bugetară ( unde ponderea în PIB a fost identică cu cea din comerț, respectiv 11,1%).
De remarcat că, în pofida anului agricol foarte bun, mai mult de jumătate din creșterea economică obținută după primele nouă luni a fost determinată de activitatea din industrie, contrar unor opinii care au pus rezultatele PIB aproape exclusiv pe seama condițiilor meteo favorabile.
Reversul unui avans al PIB peste așteptări în 2013 va fi baza de raportare mai ridicată pentru rezultatele din 2014. Practic, cu cât PIB 2013 va fi mai sus în termeni reali, cu atât va fi mai greu să se mai atingă rezultatele prevăzute pentru 2014, necesare pentru a se putea strânge și acorda din bugetele statului sumele antamate.
Pe partea de cerere, este de remarcat la nivelul trimestrului III avansul important al consumului gospodăriilor populației și diminuarea importanței negative a variației stocurilor, semn că producția se poate continua pe baze sustenabile iar preluarea rolului de motor al creșterii de către cererea internă dinspre exporturi este fezabilă.
Ceea ce nu e bine, formarea brută de capital fix, cu o pondere însemnată în formarea PIB ( 24% pe primele 9 luni și 29,2% în trimestrul III) a avut o influență negativă și mai pronunțată asupra creșterii economice în al treilea sfert al anului.
Cu consecințe care trec de simpla consemnare pe 2013 și se vor vedea și în anii ce vin, din cauza unui stoc de noi utilaje și tehnologie ceva mai redus.
De reținut și faptul că exportul a continuat să performeze în trimestrul III dar efectul net asupra creșterii PIB a fost în ușoară diminuare ( o zecime de procent) ca urmare a avansului mai însemnat înregistrat de importurile de bunuri și servicii. În context, o anumită redirijare a acestora dinspre consum spre formarea brută de capital fix ar fi de salutat.
Una peste alta, pe fondul rezultului sintetic bun al activității economice exprimat de PIB, rămâne întrebarea : de ce nu se resimte acest lucru în încasările bugetare și în nivelul de trai. Nici datele de la Fisc și nici percepția publică nu validează ideea eforturilor făcute pentru a obține creștere economică, în lipsa unor efecte palpabile pentru cetățeni.
Or, 2014 se anunță mai dificil decât 2013.
Urmărește-ne pe Google News
