„Această situaţie are cel puţin trei cauze. Prima constă în tehnica legislativă. Timp de 20 de ani nu a existat o legislaţie a muncii coerentă. Legile s-au făcut şi se fac de azi pe mâine, sub presiunea timpului și sub presiunea intereselor electorale. Făcute la repezeală, ele nu mai au coerenţă cu celelalte acte normative.
Vă dau un exemplu: în urmă cu câteva luni am fost chemat, în calitate de specialist, în comisia care elabora legea salarizării zilierilor. Am participat o singură dată la discuţii si am dat aviz negativ, apoi nici nu m-au mai chemat. Din ce am vazut acolo, spun clar: nu aşa se face o lege, fără a cunoaşte situaţia din teritoriu, fără a avea o infrastructură de aplicare, fără a avea o înţelegere ştiinţifică a situaţiei. Dacă la asta mai adaugi vastitatea legislaţiei noastre în acest domeniu, care accentuează aceasta incoerenţă, înţelegi de ce omul se duce în instanţă şi câştigă. Nu condamn, doar constat o stare de lucruri.
În al doilea rând, avem o problemă a judecătorilor. La amalgamul legislativ, se adaugă amalgamul interpretărilor. Judecătorii fac uneori apel la nişte normative europene care nu au nicio legătură cu Dreptul muncii. În plus, e o problemă si de competenţă: în facultate, Dreptul muncii se face în anul patru, când toata lumea se concentrează pe Dreptul civil şi cel penal. Iar la un moment dat, ajunge judecător de Tribunal, acolo unde se judecă litigiile de salarizare, şi nu ştie nimic din Dreptul muncii şi al asigurărilor sociale.
Singura şansă de a ieşi din acest impas este legea de salarizare unitară, pentru toţi bugetarii, aşa e normal, pentru că vorbim de acelaşi angajator, Statul. Dar cred că vor mai fi procese şi pe noua lege, pentru că vor fi categorii dezavantajate. Şi cred că vor mai fi procese şi în privinţa eşalonării drepturilor salariale câştigate de salariaţi în Justiţie, şi abia aici se poate vorbi de încălcarea Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, prin neasigurarea punerii în aplicare a unor hotărâri judecătoreşti. Astfel, tu, ca Stat, poti să spui toată viaţa că nu ai şi că mai amâni plata, doar pentru că eşti Stat.”
