Chestiunea

Cele 6 bombe care au aruncat în aer deficitul pe ultima sută de metri

Deficitul de 4,4% din PIB, aprobat de guvern joi seară la ultima rectificare, este rezultatul unei construcții bugetare făcute în martie 2019 de către guvernul… Mai mult

28.11.2019

Interviu

Germania, în criza psihologică dintre post-naționalism și ”Germany-first”: interviu cu Jan Techau

Textul de mai jos e o scurtă înșurire de fragmente din interviul acordat CRONICILOR Curs de Guvernare de Jan Techau – directorul Programului Europa de… Mai mult

28.11.2019

Chestiunea

Starea Sănătății în UE 2019 / Problema României: Dependența de serviciile spitalicești, cauza principală a ineficienței sistemului

Cheltuielile pentru sănătate ale României au atins un minim istoric și sunt cele mai mici din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca… Mai mult

28.11.2019

Digital

Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale… Mai mult

28.11.2019

Cronicile

Costel Gâlcă, avocat specialist pe dreptul muncii: De fapt e implementarea practicii acumulate în cei 7 ani de la adoptarea Codului muncii

de Redacţia 12.12.2010

Costel Gâlcă, avocat, specialist în legislația muncii

”Romania este acum undeva la mijlocul drumului dintre gândirea franceză și cea britanică în materie de legislație a muncii, fiind obligată să țină cont de normele europene în materie. ”

„Scopul Codului muncii nu este acela de a crea avantaje sau dezavantaje pentru angajați sau angajatori, scopul lui este acela de a crea un echilibru al raportului de muncă. Acesta este un raport extrem de complex, astfel încât anumite reglementări pot apărea ca fiind dezavantajoase pentru una din părți, însă în realitate urmărindu-se protejarea raportului de muncă.

Proiectul de modificare a Codului muncii, nu aduce modificări spectaculoase ale acestor raporturi. Cu siguranță reprezintă un pas înainte în reglementarea relației angajat-angajator.

– Este mai degrabă o modificare strict tehnică, o îmbunătățire a formulărilor anterioare, implementarea practicii acumulate în cei 7 ani de la adoptarea Codului muncii.

– Dacă ar fi să vorbim de o eroare, aceasta o constituie, în opinia mea formalismul excesiv al deciziei de concediere. Proiectul de modificare a Codului muncii nu abordează aceasta problematica. În ceea ce mă privește, pronunțându-mă ferm pentru protecția salariatului, apreciez că un formalism excesiv al deciziei de concediere nu este favorabil bunelor raporturi de muncă.

– Prelungirea perioadei de valabiliate a contractelor pe perioadă determinată are are rolul de a crea un instrument al flexibilizării raporturilor de muncă. Conceptul de flexisecuritate (flexibilitatea locului de muncă și securitatea acestuia) este puțin cunoscut în România. Aceasta propunere de prelungire a duratei contractului de muncă pe durată determinată, în această formă, încearcă să se adapteze noilor realități economice, prin adaptarea raporturilor de muncă. Ceea ce trebuie urmărit este în primul rând, și în mod esențial, să nu se precarizeze locurile de muncă. Practic contractele de muncă pe durată determinată conduc la precarizarea locului de muncă. Aceasta înseamnă insecuritatea totală a locului de muncă, lipsa de previziuni a lucrătorului cu privire la evoluția lui, la cariera lui și așa mai departe. Prelungirea duratei contractului de muncă pe durată determinată poate atrage precarizarea locurilor de muncă, salariatul acceptând să facă absolut orice pentru păstrarea locului de muncă.

Pentru piața fortei de munca s-ar putea sa fie benefică această măsură, însă problema care se pune este dacă ea e benefică și pentru relațiile sociale, de o mare complexitate. Cumulate, angajările temporare și cele pe durată determinată se doresc a fi un instrument economic o adaptare la cerințele pieții, un instrument în mâna angajtorilor care pot să-și organizeze mult mai bine fluxurile de producție. Însă din punct de vedere al salariatului, insecuritatea locului de muncă are implicații majore, aceste implicații resimțindu-se și la nivel social (presiunea angajatorului, se răsfrânge asupra individului care se transmite mediului familial al acestuia).

– Prelungirea perioadei de probă este o măsură bună, echitabilă, pentru buna desfășurare a raporturilor de muncă, având în vedere faptul că este dificil să testezi în 30 de zile întreaga personalitate a angajatului.
Este o măsură bună pentru ambele părți, deoarece în măsura în care salariatul nu corespunde cerințelor postului (și nu avem aici în vedere numai cunoștintele profesionale, ci adaptarea la cultura organizațională) se vor evita viitoare conflicte în interiorul companiei. Faptul că s-a mărit numărul zilelor, este adevărat creează o presiune suplimentară pe salariat, îi precarizează locul de muncă (aparent) însă pe de altă parte aduce un plus de valoare, în timp, prin evaluarea corectă a posibilității salariatului de a face față tuturor cerințelor angajatorului.

– Orice dispoziție legală poate să creeze abuz, dacă este interpretată/utilizată cu rea credință (de aceea există teoria abuzului de drept). Apreciez însă că această ipoteză se va întâlni numai în locurile de muncă precare, cu salariați care au puține cunoștințe cu privire la drepturile pe care le au. Evident codul muncii trebuie să protejeze această categorie de persoane, motiv pentru care pentru a se evita ipoteza menționată ar trebui ca inspecția muncii să efectueze mai multe controale și să sancționeze utilizarea constantă a lucrătorilor pe perioadă de probă.

– Adoptarea dispozițiilor privind posibilitatea angajatorului de a reduce timpul de lucru este un instrument care a rezultat din practica ultimilor ani, când companiile au fost nevoite să recurgă la astfel de masuri pentru salvarea lor de la faliment, însă aceste solutii erau fără suport legal. Proiectul nu face altceva decât să transpună practica deja existentă. Anterior acestei propuneri în fața angajatorului nu era decât o opțiune: concedierea. Nu creea avantaje nici pentru angajator, care trebuia să se angreneze în proceduri mai mult sau mai puțin complicate pentru reducerea postului, nici pentru salariat care își pierdea locul de muncă.

– Romania este acum undeva la mijlocul drumului dintre gândirea franceză și cea britanică în materie de legislație a muncii, fiind obligată să țină cont de normele europene în materie.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 12.12.2010

Un raspuns

  1. casandra
    14.12.2010, 2:15 pm

    “Proiectul nu face altceva decât să transpună practica deja existentă.”

    Domnule, daca acceptati ca o lege sa transpuna practica deja existanta vă pun in vedere urmatoarele:

    1. Coruptia administrativa si politica este deja o practica. Sa o transpunem in lege!

    2. Nepotismul este o practica existenta. Sa o transpunem in lege!

    3. Nesocotirea si incalcarea proprietatii private, sub toate aspectele sale, este deja o practica. Sa o transpunem in lege!

    Sunteti constient de toate consecintele acestor “transpuneri”? Chiar sunteti un practician al legii? Nu se prea vede…

Lăsați un comentariu


Stiri

Experți Deloitte: Ține România pasul în competiția pentru atragerea de investiții în industria auto?

Vladimir Ionescu

Industria auto, unul dintre pilonii economiei românești și unul dintre cei mai mari angajatori din economia locală ”frânează” în fața noilor provocări. Pe de o… Mai mult

Stiri

Ţările petroliere ezită privind amploarea reducerii producţiei. Piaţa neîncrezătoare reduce preţul

Adrian N Ionescu

Prețul petrolului scădea, vineri la prânz, din cauza neîncrederii pieţei privind soliditatea angajamentului ţărilor mari producătoare de petrol de a reduce producţia, măsură necesară tocmai… Mai mult

Stiri

CRONICILE de sâmbătă dimineața

Redacţia

cursdeguvernare.ro adună, în fiecare sâmbătă dimineață, cele câteva titluri pe care le-a prezentat, de-a lungul săptămânii, din publicația (exclusiv print) CRONICILE Curs de guvernare (LINK de prezentare AICI). Articolele din CRONICI,… Mai mult

Stiri

Flota comercială a operatorilor aerieni din România este printre cele mai bătrâne din Europa

Adrian N Ionescu

Operatorii aerieni români au a treia cea mai bătrână flotă comercială din Uniunea Europeană România, cu 39% din avioane mai vechi de 20 de ani,… Mai mult

Europa

Grupul Aramco a reușit cea mai mare ofertă de acțiuni din istorie, 25,6 mld dolari. Succesul vine cu noi probleme

Adrian N Ionescu

Unul dintre cei mai mari producători de petrol ai lumii, colosul saudit Aramco, a atras de pe piață 25,6 miliarde de dolari prin oferta publică… Mai mult

Stiri

Guvernul ia în considerare interzicerea exportului de lemn în spațiul extracomunitar

Mariana Bechir

Guvernul ia în calcul interzicerea exporturilor de bușteni în țările care nu sunt membre ale Uniunii Europene, a declarat, la Digi24, ministrul mediului Costel Alexe.… Mai mult

Stiri

Ministrul Sănătății caută soluții pentru concedierea angajaților din spitale care primesc șpagă

Vladimir Ionescu

Ministrul Sănătăţii, Victor Costache, nu crede că există “o soluţie magică” pentru eradicarea mitei pe care pacienţii o dau cadrelor medicale, ci trebuie adoptate modele… Mai mult