marți

28 mai, 2024

16 martie, 2020

Coronavirusul a intrat în România prin intermediul coridoarelor de migraţie, numărul de lanţuri prin care a circulat a fost scăzut, dar ”creşterea numărului de cazuri manifestă o tendinţă exponenţială” – sunt principalele concluzii ale unui studiu realizat de un grup de cercetători de la Universitatea Bucureşti.

Autorii studiului fac parte din Grupul de cercetare a grafurilor şi reţelelor sociale (GraphNets), din cadrul Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială (Universitatea din Bucureşti) și coordonat de conf. univ. Dr. Marian-Gabriel Hâncean.


Analiza vizează primele 18 zile ale epidemiei din România, în care s-au înregistrat 109 cazuri de îmbolnăviri, conform datelor oficiale.

Infectarea, efect de reţea personală sau de proximitate fizică imediată

Infectarea a fost mai degrabă un efect de reţea personală sau de proximitate fizică imediată, precizează analiza, aspect ce s-a menținut, de altfel, și după intervalul studiat de GraphNets.

Reamintim că există trei pacienți care au ascuns informații și nu s-au autoizolat și, astfel, au infectat un număr mare de persoane:

  • fostul polițist de 60 de ani din cauza căruia a intrat în carantină Spitalul MAI, Dimitrie Gerota – a transmis coornavirusul altor cel puțin 30 de persoane și este urmărit penal pentru infracțiunea de zădărnicire a combaterii bolilor
  • senatorul liberal Vergil Chiţac, care a participat la o reuniune NATO la Bruxelles. Pe 6 martie, Secretariatul general al Adunării NATO a emis un document în care participanţii erau anunţaţi că unul dintre membrii delegaţiei franceze a fost depistat pozitiv cu COVID-19. Pe 9 martie, Vergil Chiţac a luat parte la şedinţa Biroului Politic Naţional al PNL, unde au fost prezenţi aproximativ 100 de liberali, inclusiv premierul Ludovic Orban.
  • tânăra de 26 de ani din Hunedoara care a infectat cu coronavirus cel puţin 13 persoane, a ascuns faptul că s-a întors din Italia şi nu s-a autoizolat

Cele șase concluzii ale analizei

Folosind modelări statistice specifice ariei de cercetare a rețelelor sociale, GraphNets (UniBuc) a constatat următoarele:

  • (1) Circulația homofilică a virusului – bărbații au o probabilitate mai mare să se infecteze prin interacțiunea cu un bărbat, respectiv femeile au o probabilitate mai mare să se infecteze prin interacțiunea cu o femeie;
  • (2) Efectul de vârstă în rețea nu este semnificativ statistic – circulația virusului nu a avut loc în clustere organizate pe criteriul de vârstă – lipsa de homofilie de vârstă este cauzată cel mai probabil de infectarea în interiorul familiei sau întâmplătoare.
  • (3) Infectarea este, pentru primele 109 cazuri, omogenă în privința localizării (e.g., persoane din București se infectează de la alte persoane din București aflate în proximitatea spațială imediată etc.). Circulația COVID-19 a fost extrem de limitată din punct de vedere spațial sau geografic.
  • (4) Numărul de lanțuri prin care a circulat virusul pe teritoriul României a fost scăzut. Acest lucru a indicat faptul că, pentru primele 109 cazuri, infectarea a fost mai degrabă un efect de rețea personală sau de proximitate fizică imediată.
  • (5) Intrarea virusului în România s-a realizat prin intermediul coridoarelor de migrație. Intrarea COVID-19 în România a folosit ca principal vehicul rețelele de migrație care leagă comunități de origine și comunități de destinație ale migranților români.
  • (6) Având în vedere circulația COVID-19 în România, măsurile luate de autoritățile române în primele 18 zile au fost corespunzătoare. În mod specific, menținerea virusului în interiorul rețelelor personale ale persoanelor infectate (a se vedea în acest sens numărul scăzut de lanțuri a rețelelor celor infectați).
Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Ciudata analiza ! Tare-as vrea sa pot intelege cum au putut analistii sa traga asemenea concluzii din analiza doar a 109 cazuri, numar total insuficient pentru o analiza statistica corecta. Nu mai vorbesc de concluzia abracadabranta cu crestyerea ‘exponentiala”, expresie care le este foarte draga si jurnalistilor si analistilor ce se vantura pe la televiziuni. Stie cineva, cu adevrata, ce inseamna , matematic, o curba/crsetere exponentiala ? Cum se poate ea deduce doar din analiza a 109 cazuri ?

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Ciudata analiza ! Tare-as vrea sa pot intelege cum au putut analistii sa traga asemenea concluzii din analiza doar a 109 cazuri, numar total insuficient pentru o analiza statistica corecta. Nu mai vorbesc de concluzia abracadabranta cu crestyerea ‘exponentiala”, expresie care le este foarte draga si jurnalistilor si analistilor ce se vantura pe la televiziuni. Stie cineva, cu adevrata, ce inseamna , matematic, o curba/crsetere exponentiala ? Cum se poate ea deduce doar din analiza a 109 cazuri ?

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: