Odată cu apariția problemelor pentru domeniul HoReCa, și afacerile producătorilor locali de vin au scăzut substanțial în 2020. Sprijinul din partea autorităților a fost tardiv, iar șansa acestora în perioada de lockdown, dar și ulterior, a fost creșterea consumului retail dar și a vânzărilor online.
Situația ideală pentru un producător de vin este să vândă circa 45% din producție către domeniul HoReCa, unde se consumă de regulă produse premium, și 55% către sectorul retail.
Realitatea din România arată că, în 2019, 70% din consumul local a venit dinspre zona retail și aproximativ 30% din zona HoReca, potrivit lui Ovidiu Gheorghe, șeful Patronatului Național al Viei și Vinului (PNVV).
Afectate de pandemie, hotelurile, restaurantele și întreaga industrie de evenimente au fost însă, în 2020, un client slab pentru producătorii de vin. Pentru domeniile Tohani, criza a adus o scădere cu 95% a vânzărilor către HoReca, după cum a declarat pentru cursdeguvernare.ro directorul general Florin Timău. „Practic, după o perioadă scurtă în care cererea se revigorase, în lunile de vară, ne aflăm acum din nou într-o situație similară cu starea de urgență, când suntem sunați că s-au anulat evenimente și avem retururi”, ne-a spus la rândul său Bogdan Pleșoianu, director general al Domeniului Bogdan.
Scăderea cererii din domeniul hotelier și evenimente a fost însă parțial compensată de creșterea solicitărilor dinspre retail. Cum românii au stat mai mult acasă, în perioada de lockdown, și chiar ulterior, pentru că mulți lucrează remote, au consumat mai mult vin.
În cazul Jidvei, unul dintre cei mai mari producători de vin locali, scăderea cererii din domeniul HoReCa a fost compensată în proporție de peste 50% de creșterea din domeniul retail. Într-o situație similară se află Domeniile Sâmburești și Domeniul Bogdan.
„Scăderea din domeniul HoReCa a fost parțial compensată de domeniul retail. În 2020, producția totală de vin a crescut cu circa 10%, față de 2019, însă ne aflăm sub ținta de plus 30%, fixată anul trecut”, a declarat pentru cursdeguvernare.ro Jean Valvis, patronul Sâmburești.
„În 2019, vânzările retail au reprezentat circa 60% din total, iar vânzările HoReCa circa 40%. Pe partea de HoReCa în 2020 am avut o scădere abruptă ce a fost compensată parțial de vânzările din retail (magazine fizice). Pe acest segment am avut o creștere față de anul trecut. În zona retail ne axăm pe vânzarea de vinuri demiseci, de volum”, a declarat la rândul său Bogdan Pleșoianu. 
Pentru Domeniul Bogdan, producția de vin a fost cu circa 30-40% mai mică decât în 2019.
Un alt segment care a mers bine în criză și care a compensat, parțial, scăderile din relația cu HoReca, au fost vânzările online, un canal unde se regăsesc de regulă sortimentele premium. „În online vindem vinurile destinate HoReCa, produse premium, în special vinuri seci”, a explicat Pleșoianu.
Exportul nu a fost un sprijin în criză
În timp de criză, exporturile puteau fi un sprijin pentru producătorii locali, oferind un canal suplimentar de vânzare, chiar dacă cererea externă a scăzut. Însă, în mod constant, România exportă, în medie, circa 3% din ceea ce se produce la nivel național, asta și pentru că piața locală are capacitate să absoarbă 90% din producție. Ovidiu Gheorghe, de la PNVV, susține că lipsa unui brand de țară nu permite exporturilor de vin să se dezvolte.
„Lipsa brandului de țară generat de o autoritate publică conduce la o slabă notorietate a vinului romnesc pe piețele externe. Eforturile independente de promovare ale cramelor românești reprezintă picături de apă într-o piață internațională dominată de bugetele d emarketing ale Franței, Spaniei, Italiei etc. Pentru a avea acces la vizibilitate și promovare externă, este nevoie de bugete improtante și doar producătorii singuri sau grupați în asociații nu au nicio șansă să se facă remarcați la extern”, susține Ovidiu Gheorghe.
Jean Valvis a precizat că Sâmburești va pune pe viitor accentul pe exporturi, un segment neglijat în 2020.
Bogdan Pleșoianu a declarat că, în prezent, Domeniul Bogdan exportă mai puțin de 5% din producție, însă vorbim de o companie relativ tânără, ce are mai puțin de 5 ani.
Vinul nevândut – materie primă la fabricarea biocidelor
Pe scăderii de vânzări spre zona HoReca, mulți dintre producători s-au confruntat cu problema capacității de stocare, mai ales că în vară începeau deja să se coacă strugurii din noua recoltă. La nivel european, încă din aprilie a fost emisă o directivă care oferea sprijin producătorilor de vin și le permitea acestora să transforme vinul în surplus în alcool, produs încadrat în categoria biocidelor.
Directiva a fost transpusă în legislația națională în august 2020, prin ordinul 240/2020 al Ministerului Agriculturii. Ordinul prevede că firmele de distilare primesc un sprijin financiar de 4,63 de lei pentru fiecare litru de vin transformat în alcool. În circa o lună de la apariția ordinului, adică până pe 25 septembrie 2020, trebuiau deja depuse solicitările de plată pentru vinul deja distilat.
„Practic, producătorilor de vin li s-au lăsat la dispoziție doar două săptămâni pentru a găsi o companie unde să distileze vinul. Or, este aproape imposibil să faci acest lucru”, a declarat Ovidiu Gheorghe de la PNVV.
Jean Valvis este unul dintre patronii care ar fi vrut să ia parte la această schemă de sprijin. „Am solicitat directorilor mei să găsească o societate unde putem distila vinul, însă cred că piața nu are circuitele prea bine definite în această zonă”, a comentat Jean Valvis.
Reprezentanții Domeniului Bogdan au declarat că nu apelat la această măsură, ce a fost, de altfel, destul de slab promovată. Compania deține însă în prezent suficiente spații de stocare. Jidvei a folosit schema de sprijin în condițiile în care este unul dintre puținii producători locali de vin ce are propria capacitate de distilare.
Producție în scădere – an de vinotecă
Vânzările online și cele retail au compensat doar parțial scăderea din domeniul HoReca. Per ansamblu, este de așteptat ca cifra de afaceri din domeniul vinului să fie în scădere în 2020 față de 2019. Potrivit lui Ovidiu Gheorghe, și producția a fost în scădere în acest an. „Am avut mai puțin vin, dar bun. 2020 va fi un an de vinotecă”, a declarat acesta. Domeniul Bogdan a înregistrat în 2020 în scădere a producției de vin cu circa 40%, în timp ce Domeniile Sâmburești a consemnat o creștere cu 10%.
În ultimii 7-8 ani, industria vinului din România s-a redus cu câteva zeci de procente. Astfel, dacă în perioada 2000 – 2010 România producea anual, în medie, circa 500 – 600 milioane de litri de vin, în ultimul deceniu producția anuală a scăzut la circa 400 – 450 de milioane.
Diminuarea s-a produs însă concomitent cu scăderea populației, prin accentuarea fenomenului migrației, odată cu integrarea în UE, în 2007. Așa poate fi explicat faptul că, după redimensionarea atât a pieței, cât și a producției, producătorii români acoperă în continuare circa 90% din cererea internă, iar importurile au crescut doar marginal.
Când vorbim de piața locală de vin, trebuie să luăm însă în calcul și vinul produs în gospodărie.
Ovidiu Gheorghe susține că autoconsumul deservește jumătate din cererea internă.
În topul preferințelor românilor se află vinul alb demisec (circa 60% din piață), dar vinul roșu sec câștigă teren în fiecare an. În zona retail, vinul de import deține doar 5% din piață.
