Decizia Rezervei Federale (Fed) de a majora dobânda cheie de politică monetară dar şi semnalele transmise miercuri de oficialii Fed cu privire la perspectivele economiei americane reprezintă un mesaj puternic dat pieţelor financiare internaţionale. Fed-ul semnalează o revenire „a vremurilor bune”, la şapte ani de la instalarea celei mai costisitoare crize economice de la Marea Depresiune şi până în prezent.
Decizia Fed şi politicile monetare divergente din celelalte colţuri ale lumii (relaxare cantitativă în zona euro, dobânzi cheie de zero sau de aproape zero practicate de marile economii) vor duce la schimbarea fluxurilor de capital şi la aprecierea dolarului. Exporturile SUA vor fi afectate, iar statele unde rata inflaţiei este scăzută şi care exportă către SUA vor avea de câştigat. Bugetul federal va plăti dobânzi mai mari (2.900 de miliarde de dolari în următorii 10 ani, potrivit unor estimări), iar de suferit vor avea şi statele a căror datorie publică sau privată este denominată în dolari.
Lucian Croitoru, BNR: Este un semnal puternic, o revenire la normalitate
Lucian Croitoru (foto), consilier al guvernatorului BNR Mugur Isărescu, este de părere că decizia Fed, decizie ce face notă discordantă cu politica monetară din restul lumii, „se va resimți foarte mult în termen de mișcări de capitaluri„.
În opinia sa, mesajul dat de banca centrală din SUA, de „revenire a vremurilor normale”, este unul foarte puternic.
Ca urmare a înăspririi politicii monetare din SUA (în contrapartidă cu măsurile de relaxare monetară din zona euro sau din Japonia, spre exemplu), fluxurile de capital de vor schimba, dolarul se va aprecia, iar statele europene, China şi Japonia vor miza pe exporturi pentru a-şi susţine creşterea economică.
„Știm că intrările de capital din țările emergente au fost mari. Cu această mișcare, se va impregna o tendință de inversare, capitalurile se vor îndreptat către SUA. Dolarul s-a tot apreciat în ultima perioadă. Decizia va însemna mai puține exporturi americane și mai multe exporturi din China, Uniunea Europeană și Japonia către SUA. O altă consecinţă – în SUA sunt mulți oameni care au ieșit de pe piața muncii, iar cu exporturi mici este posibil ca ieșirile să continue. De asemenea, creșterile de salarii din SUA au fost mici”, a declarat Lucian Croitoru pentru cursdeguvernare.ro, adăugând că există încă semne de întrebare cu privire la evoluţia inflaţiei din SUA, situată la ora actuală sub nivelul ţintit de Fed.
Croitoru este de părere că mesajul de încredere transmis de Fed este o veste bună pentru toată lumea nu doar pentru economia americană.
„Mesajul transmis de Fed este foarte important. Fed-ul spune că – cel puțin în SUA – au revenit vremurile normale. Fed crede că rata naturală a dobânzilor este la nivel pozitiv sau aproape de zero (…) Pentru toată lumea este o veste bună pentru că este un semnal ar revenirii vremurilor bune”, a explicat consilierul BNR.
După poziţionarea „defensivă” faţă de România, investitorii vor reveni la sentimente mai pozitive. Leul se va aprecia
Lucian Croitoru este de părere că efectele deciziei Fed asupra României s-au produs deja, ele fiind „priced-in”, iar decizia nu a fost una de natură să surprindă pieţele financiare.
Radu Crăciun, economist-şef al BCR, cea mai mare bancă de pe piaţa locală din punct de vedere al activelor, se aşteaptă ca atitudinea investitorilor faţă de România, dar şi faţă de statele din regiune să reintre în parametrii de dinaintea deciziei Fed, după ce în ultima perioadă ei au adoptat o poziţie „defensivă”.
„În ce priveşte România, efectul va fi o întoarcere a pieţelor financiare la situaţia precedentă deciziei, în condiţiile în care în zilele premergătoare deciziei am văzut o anumită poziţionare defensivă a investitorilor care a dus la deprecieri de monede şi creşteri de randamente la titlurile de stat în regiune„, a declarat Radu Crăciun pentru cursdeguvernare.ro.
Ciprian Dascălu, economist-şef ING, anticipează o apreciere a leului faţă de valutele străine.
„Odată îndepărtată incertitudinea privind decizia Fed, ne aşteptăm la o apreciere a leului„, a declarat el pentru cursdeguvernare.ro.
Ciprian Dascălu, ING: Dobânzile sunt mai mici decât înainte de criză
Ciprian Dascălu (foto) atrage atenţia că slăbiciunile economiei globale se traduc printr-o rată anuală medie mai scăzută la nivel mondial decât înainte de criză.
„Probabil, rata reală neutră a ratei de dobândă pentru toate economiile este în momentul actual mai redusă decât înainte de <<Marea Recesiune>>, pe fondul unei cereri globale mai slabe, a unei sensibilităţi mai mari a investitorilor la risc, a unei prime de risc mai ridicată în cazul investiţiilor productive şi a unei creşteri economice mai lente, pe fondul unui potenţial de creştere mai redus. Asta înseamnă rate de dobândă mai reduse decât în perioada de dinaintea crizei”, a arătat economistul ING.
Spre exemplu, în SUA, în perioada 2000-2007, rata medie a dobânzii de politică monetară a fost de circa 3,2%, notează Bloomberg.
Rata medie calculată de JP Morgan pentru opt state dezvoltate şi zona euro ar urma să ajungă la 0,36% la finele anului viitor, cu 3 puncte procentuale mai puţin decât media anilor 2005-2007.
Dacă Fed va majora dobânda la 1,5% până la finele anului viitor, economiştii JP Morgan estimează că rata medie a dobânzilor cheie din economiile industrializate se va situa sub pragul de 1% în decembrie 2016.
Radu Crăciun, BCR: Consecinţele unei „epoci a dolarului scump”
Radu Crăciun (foto) este de părere că mesajele transmise de Fed cu privire la majorarea graduală a dobânzilor sugerează începerea unei epoci a dolarului scump, şi, în perspectivă, dacă şi Banca Angliei va decide să înăsprească politica monetară, a lirei sterline scumpe. Pe de altă parte, politica BCE este divergentă şi mizează pe un euro „ieftin”.
„Zona euro încă se târăşte. Inflaţia este încă mică şi din acest motiv BCE tocmai a anunţat prelungirea programului de injecţii de lichiditate şi scăderea şi mai mult în teritoriu negativ a facilităţii de depozit. Începutul unei epoci a dolarului scump poate să aibă o relevanţă crescută pentru acele ţări emergente îndatorate la nivel suveran sau corporatist în dolari şi care, eventual, sunt dependente şi de exportul de materii prime, aflate acum la preţuri mai scăzute„, a explicat economistul BCR.
În opinia sa, atât decizia Fed în sine cât şi mesajele transmise de preşedintele Janet Yellen au fost exact ceea ce aşteptau investitorii, prin urmare pieţele au avut o reacţie pozitivă. Pe de altă parte, măsura luată miercuri de banca centrală a Statelor Unite nu va produce schimbări importante în situaţia în care nu va fi urmată de alte decizii similare.
„Creşterea a avut mai degrabă rolul unui mesaj, ea nefiind altminteri de natură să producă mişcări importante pe piaţă din perspectiva costurilor de finanţare. De abia drumul parcurs de Fed în continuare ar putea duce la schimbări importante, dar nu suntem încă în această situaţie”, a punctat Radu Crăciun.
Lucian Croitoru spune la rândul său că o eventuală schimbare de direcţie, respectiv o situaţie în care Fed-ul ar fi nevoit să reducă din nou dobânzile, ar fi un semnal negativ dat pieţelor financiare.
Urmărește-ne pe Google News
