La obiect

Începe anul școlar. O analiză prin comparație a corpului profesoral

Începe un nou an de școală, iar preocuparea generală este starea școlilor, începând de la toaletele din curte până la autorizațiile ISU. Începe școala și… Mai mult

08.09.2019

La obiect

Document / Ministerul Finanțelor – strategie de administrare a datoriei publice guvernamentale. Guvernul va orienta împrumuturile spre moneda națională

Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, va informa luni guvernul în legătură cu strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale în perioada 2019-2021, document din care… Mai mult

08.09.2019

Interviu

Interviu: A Patra Revoluție Industrială și deglobalizarea. Surprinzătoarele avantaje, inclusiv militare, ale națiunilor mici

Textul de mai jos este un rezumat al interviului acordat CRONICILOR Curs de guvernare (publicație exclusiv print) nr. 97.  Colonelul Thomas X. Hammes, senior research fellow… Mai mult

06.09.2019

Chestiunea

Industria, Agricultura și Finanțele – contribuție zero la creșterea de 4,7% a PIB pe S1

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat valorile iniţiale de 4,7% brut şi 4,8% ajustat cu sezonalitatea pe primul semestru al anului… Mai mult

06.09.2019

Cronicile

Concluziile FMI după o săptămână la București: nu mai e spațiu pentru alte reduceri de fiscalitate

de Victor Bratu 19.3.2017

România şi-a consolidat economia, în ultimii ani, după criză, însă reducerile de taxe şi impozite şi majorările salariale ce nu țin cont de productivitate, plus reducerea investiţiilor publice ameninţă aceste realizări – a afirmat vineri, Reza Baqir (foto), şeful misiunii FMI pentru România, în cadrul unei conferințe organizate la BNR cu ocazia încheierii procesului anual de consultare în baza Articolului 4.

Reprezentantul FMI a repetat avertismentele legate de posibilitatea depășirii pragului de deficit, anunțând: ”Dacă toate măsurile anunţate înainte de alegeri vor fi puse în practică, costul suplimentar, în perioada 2017-2020, va fi de 5,5% din PIB. Această estimare nu ia în calcul efectele de rundă a doua, care sunt incluse doar pentru 2017.”

În replică, premierul Grindeanu a transmis sâmbătă, de la Timișoara, că măsurile luate de guvern privind relaxarea fiscală şi creşterea salariilor bugetarilor nu trebuie să îngrijoreze FMI. Și în urmă cu 2 ani au fost exprimate aceleași îngrijorări, spune Sorin Grindeanu, dar în final am depășit orice prognoză de creștere economică.

FMI: atenție la rigiditatea structurii bugetare

Principalul mesaj transmis de FMI este acela că guvernul ar trebui să schimbe trendul politicilor economice din ultimii ani, de la politici și măsuri axate pe stimularea puternică a consumului, către politici de susţinere a investiţiilor şi a structurii productive a economiei. Argumentele FMI, în continuare.

Calitatea bugetului. Schimbările legislative din ultima perioadă au generat rigiditatea bugetului, care are acum o structură puțin flexibilă, fiind vulnerabil la șocuri interne sau externe. În opinia FMI, autoritățile executive ar trebui să elaboreze politici de reflexibilizare bugetară și ar trebui să țină cont de câteva principii:

  • În actualele condiții nu mai există loc pentru alte reduceri de fiscalitate
  • Discuțiile pe legea salarizării unice trebuie tratate cu maximă responsabilitate- trebuie eliminate inechitățile salariale, însă, în egală măsură, trebuie ținut cont de productivitate. Suplimentar, FMI avertizează că noua reglementare nu trebuie să producă distorsiuni între sectorul bugetar și cel privat
  • Autoritățile locale trebuie să furnizeze proiecte de dezvoltare de calitate superioară

Cum se văd indicatorii bugetari de la Washington

Reza Baqir a atras atenția: “Dacă toate măsurile anunţate înainte de alegeri vor fi puse în practică, costul suplimentar, în perioada 2017-2020, va fi de 5,5% din PIB. Această estimare nu ia în calcul efectele de rundă a doua, care sunt incluse doar pentru 2017. Nu le-am introdus pentru că nu avem toate datele. Le vom include după ce vom afla care sunt toate efectele”.

Reprezentantul FMI a declarat că din estimările preliminare, numai impactul majorărilor salariale, pentru perioada 2017-2020, este de 2,1% din PIB: “Vorbim despre un impact net, deoarece cheluielile guvernului vor fi mai mari de 2,1%, dar o parte din salarii vor fi impozitate mai mult”.

„Pentru 2017, dacă nu se iau alte măsuri, deficitul bugetar va atinge 3,7% din PIB. Problema este că în 2018, acesta va atinge 3,9% din PIB. Însă estimările pe 2018 se vor modifica după ce se vor purta discuţii pe bugetul de anul viitor. Creşterea deficitului bugetar este cel mai mare din Europa”, a avertizat vineri, reprezentantul FMI, Reza Baqir.

Ce trebuie făcut- opinia FMI

Reprezentantul FMI a spus că diferenţele dintre proiecţiile Fondului şi cele ale guvernului României diferă deoarece “premisele de calcul ale bugetului sunt diferite”, existând diferenţe şi în ceea ce priveşte veniturile.

Măsurile pe care Fondul le vede necesare în România, indicate de Reza Baqir, sunt simple în aparență:

  • Reforme structurale, pe două paliere: creșterea gradului de absorbție al fondurilor europene, care ar atrage automat creșterea PIB potențial, și îmbunătățirea performanțelor companiilor de stat. Specific, FMI a îndemnat la ”accelerarea procesului de listare pe bursă al Hidroelectrica, eventual a altor companii, astfel încât România să treacă în categoria piețelor emergente.”
  • Continuarea luptei anticorupție. ”Există în continuare spațiu semnificativ pentru îmbunătățire chiar dacă România a făcut progrese semnificative în acest domeniu.”
  • Creșterea eficienței investițiilor. ”Guvernul trebuie să taie acele investiții care nu aduc beneficii generale reale și să treacă de la finanțarea internă a acestora la finanțarea lor cu fonduri nerambursabile.”
  • Creșterea gradului de colectare. ”Este nevoie de implementarea mai rapidă a programului de modernizare al ANAF, care are misiunea să scadă gap-ul de colectare”.

De precizat: Reza Baqir a afirmat că nu există nici o solicitare din partea României pentru încheierea unui nou acord cu FMI şi că nici nu a fost angajată vreo discuţie în acest sens, în întâlnirile avute cu oficialii români.

Sorin Grindeanu este totuși optimist

”Deficitul bugetar va fi menţinut sub 3%, suntem parteneri serioşi (ai FMI, n.red.), ştim angajamentele luate de ţara noastră, ne ţinem de ele. Suntem primul guvern care, de exemplu, pe un alt angajament luat de România, şi anume 2% pentru Apărare (…), se ţine de acest angajament. La fel şi cu 3%. (…)”, a declarat premierul Sorin Grindeanu, citat de Agerpres.

Premierul este convins că cea mai bună performanță o va realiza în domeniul absorbției fondurilor europene: ”Este adevărat, ne-am propus lucruri ambiţioase din perspectiva atragerii fondurilor europene, 5,2 miliarde de euro pentru anul 2017, ceea ce înseamnă mult faţă de zero, anul trecut, dar posibil. În sensul acesta a fost discuţia cu comisarul Corina Creţu, tocmai pentru a debloca toate autorităţile de management, care nu sunt acreditate în acest moment. În luna aprilie se vor lansa foarte multe Ghiduri de finanţare.Împreună cu vicepremierul Sevil Shhaideh am hotărât, din 10 în 10 zile avem şedinţe de monitorizare de progres pentru acest domeniu, cel legat de fondurile europene, ca la finele anului să putem atrage ceea ce ne-am propus, şi anume cele 5,2 miliarde de euro”.

Premierul Sorin Grindeanu a remarcat că în urmă cu doi ani, când guvernul PSD condus de Victor Ponta a venit cu o relaxare fiscală, inclusiv scăderea TVA, îngrijorările au fost şi atunci exprimate, dar corectate după câteva luni deoarece creşterea economică a fost ”mai mare chiar decât preconizase cabinetul PSD”. 

”Toate acele măsuri luate în urmă cu doi ani au dus la creştere economică, a venit foarte multă economie care se afla în zona gri spre vedere şi măsurile pe care le vom adopta sunt de acelaşi tip”, a explicat premierul.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.3.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Exit-poll alegeri Israel – Likud, partidul lui Netanyahu, se clasează pe locul 2

Iulian Soare

Coaliţia de centru-stânga Albastru & Alb, condusă de Benjamin Gantz, se clasează pe primul loc în scrutinul parlamentar anticipat din Israel, fiind urmată partidul Likud… Mai mult

Europa

Prăbușire cu 21% a industriei auto germane – risc de pierderi de miliarde de lei în industria de echipamenter auto din România

Adrian N Ionescu

Producția auto din Germania ar putea scădea cu circa 21% în aces an, ceea ce ar putea duce la o scădere direct proportională a cererii… Mai mult

Stiri

Primăria Generală împrumută 574 milioane lei ca să refinanțeze datoria publică locală

Vladimir Ionescu

Consiliul Municipal au adoptat în şedinţa de marţi un proiect care prevede contractarea şi/sau garantarea unei finanţări rambursabile în valoare totală de până la 574.869.000… Mai mult

Stiri

Parchetul General verifică toate dosarele de dispariție de persoane înregistrate în ultimii 10 ani

Vladimir Ionescu

Parchetul General derulează cea mai amplă operațiune de control din istoria Ministerului Public. Sunt verificate, a anunțat procurorul general interimar, Bogdan Licu, toate dosarele, instrumentate… Mai mult

Stiri

Guvernul a făcut lista cu 116 proiecte din marile investiții finanțate din Fondul Suveran. Valoarea acestora – 2 mld. lei

Vladimir Ionescu

Guvernul a aprobat, marți, primele 116 proiecte finanțate prin Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI), cu o valoare totală de circa două miliarde de… Mai mult

Stiri

Ana Birchall repetă: Ministerul Justiției nu susține funcționarea Secției Speciale ”în această formă”

Vladimir Ionescu

Grupul de lucru interministerial coordonat de Ministerul Justiției a ajuns la concluzii preliminare legate de Secția specială de investigare a magistraților. ”Sunt două concluzii destul… Mai mult

Stiri

Alegeri legislative în Israel – sondajele arată egalitatea principalelor 2 partide

Iulian Soare

Israelienii votează marţi în alegeri legislative dur disputate, în care se înfruntă premierul în exerciţiu Benjamin Netanyahu, aflat la putere de un deceniu, şi fostul… Mai mult