Comisia Europeană: Strategia guvernamentală a României pentru fondurile europene reprezintă “o sursă de îngrijorare”

Comisia Europeană atenţionează oficial Guvernul, pentru a treia oară, că alocarea bugetară propusă în Acordul de Parteneriat pentru banii UE 2014-2020 reflectă în continuare dezechilibre. Acest fapt, transmite Comisia, reprezintă “o sursă de îngrijorare”.

Faptul că guvernul persistă, de un an de zile, în greşeli, în ciuda recomandărilor lipsite de echivoc ale Comisiei Europene, are doar două explicaţii: fie atât se pricep să facă cei responsabili, fie Guvernul crede că autorităţile europene se vor plictisi să facă atâte observaţii şi, în final, vor da aviz unui document care prioritizează proiecte în funcţie de interesele locale, de tipul autostrăzii Bucureşti-Alexandria.

Obiecţiile Comisiei Europene

„Alocarea bugetară propusă reflectă în continuare dezechilibre, fapt ce reprezintă o sursă de îngrijorare. Alocarea propusă pentru mediu în cadrul Fondului European pentru Dezvoltare Regională şi în cadrul Fondului de Coeziune a fost redusă şi mai mult comparativ cu propunerea iniţială, slăbind şi mai mult capacitatea României de implementare a infrastructurilor cerute de acquis. Alocarea trebuie justificată în mod adecvat, potrivit cu importanţa provocărilor avute în vedere, nevoilor de finanţare respective şi aferentei posibile finanţări complementare”, atenţionează oficialii CE, într-un document transmis autorităţilor române şi obţinut de Mediafax.

După ce a analizat Acordul de Parteneriat transmis de autorităţile române la Bruxelles, Comisia Europeană arată:

• Descrierea priorităţilor de finanţare este lipsită de o prioritizare clară şi acoperă o gamă largă de intervenţii, prin introducerea serviciilor publice locale furnizate de companii publice şi private, fiind nevoie ca această abordare să fie revizuită.
• În privinţa planificării pentru transport, documentul atenţionează că nu sunt suficient descrise contextul trasnaţional şi legăturile internaţionale cu ţările vecine.
• Autorităţilor române li se transmite că vor trebui să furnizeze un sumar al planurilor de acţiune avute în vedere pentru condiţionalităţile ex-ante care nu au fost îndeplinite, în întregime sau pe criterii specifice, in cazurile în care Comisia are o opinie contrară. Pentru aceste condiţionalităţi, Comisia îşi rezervă evaluarea finală cu privire la posibilul prejudiciu semnificativ asupra eficientei şi concretei îndepliniri a unor obiective specifice până la momentul în care aceste programe vor fi transmise şi toată informaţia necesară e pusă al dispoziţie.
• Comisia atrage atenţia României asupra eventualelor riscuri semnificative rezultate din adoptarea şi implmentarea târzie a acestor strategii.
• Un alt avertisment este că mai multe condiţii pentru sectorul de ape reziduale şi pentru sectorul de deşeuri nu sunt decât parţial îndeplinite, aceeaşi observaţie fiind transmisă şi pentru sectorul tinerii pe piaţa muncii şi reducerea sărăciei.
• În cazul achiziţiilor publice, Comisia nu este de acord cu presupusa îndeplinire a acestei condiţionalităţi. Oficialii europeni arată că, în pofida progresului recent, dar timid, sistemul de achiziţii publice necesită în continuare o îmbunătăţire semnificativă pentru a putea fi considerat eficient.
• Transparenţa procedurilor de acordare a contractelor de achiziţii publice este periclitată de lipsa de coerenţă şi consistenţă a opiniilor formulate de diferite instituţii. Mecanismele de detectare şi prevenire a conflictelor de interese trebuie implementate în mod efectiv, indiferent de sursa de finanţare.

Comsiia mai atenţionează că nu este îndeplinită condiţionalitatea legată de ajutorul de stat, că rolul Consiliului Concurenţei trebuie clarificat pentru a asigura respectarea prevederilor privind ajutorul de stat şi că România ar trebuie să evalueze necesitatea modificării legii ajutorului de stat, în vederea modernizării acestui proces.

Eficienţa Ministerului Fondurilor Europene

Guvernul României a încercat un an de zile să elaboreze un document care să conţină o viziune coerentă şi în concordanţă cu strategia europeană privind absorbţia fondurilor europene în cadrul financiar multianual al UE 2014-2020.

Pentru perioada următoare de programare, România ar avea la dispoziţie 21,8 miliarde de euro, fonduri structurale şi de coeziune, conform deciziilor de la Consiliul European. România riscă să piardă un an de absorbţie şi să nu se poată atinge de aceşti bani mai devreme de decembrie 2014, din cauza unor rateuri repetate ale Ministerului Fondurilor Europene în elaborarea strategiei în baza căreia va solicita fondurile.

Filmul elaborării strategiei şi al schimbului de documente cu Comisia Europeană este următorul:

• În 31 ianuarie 2013, reprezentanții MFE au avut o întâlnire informală cu reprezentanții Comisiei Europene, în care partea română a prezentat un proiect de pachet de negociere (Negotiation Box). Potrivit unor surse guvernamentale, ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a prezentat atunci oficialilor CE o listă de proiecte europene pe care fiecare minister le consideră priorități sectoriale. Potrivit oficialilor Comisiei Europene, MFE român ar fi trebuit să vină cu prezentarea unor direcţii strategice privind priorităţile de dezvoltare pe care România le are în cadrul Uniunii Europene, priorităţi stabilite în baza unor analize socio-economice. Jean-Marie Sayler, director la Directoratul de Politică Regională şi Urbanism al Comisiei Europene, a oprit discuţiile şi i-a trimis pe reprezentanţii României să refacă documentaţia.
• În 19 februarie 2013, Ministerul Fondurilor Europene a revenit cu un nou set de documente pentru negocierea Acordului de parteneriat. Conform surselor apropiate discuţiilor şi consultate de cursdeguvernare.ro, Ministerul român a persistat în a trimite la Bruxelles liste de proiecte, nu liniile strategice cerute de Comisie. Prin urmare, nici Negotiation Box-ul oficial transmis de Ministerul Fondurilor Europene nu a mulţumit serviciile Comisiei Europene.
• În 7 martie 2013, Normunds Popens, directorul general adjunct pentru Politică, Performanţă şi Conformitate din cadrul Directoratului General de Politică Regională şi Urbanism al Comisiei Europene, i-a scris ministrului Fondurilor Europene de la Bucureşti, Eugen Teodorovici, criticând fără niciun fel de rezerve documentaţia transmisă de România. Oficialul european a amânat pentru jumătatea lunii aprilie discuţiile privind împărţirea autorităţilor de management şi a organismelor intermediare la ministerele româneşti.
• În jurul datei de 17-18 aprilie ministrul a discutat cu reprezentanţi ai CE despre viitoarea arhitectură instituţională şi urma să transmită un proiect în acest sens.
• La începutul lunii iunie 2013, Guvernul României trimite primul draft, de lucru, al Acordului de Parteneriat.
• În 17 iulie 2013, Comisia Europeană a criticat din nou, în termeni duri, documentaţia transmisă de Ministerul Fondurilor Europene pentru pregătirea sistemului prin care România urmează să absoarbă fondurile UE în ciclul financiar 2014-2020, după ce si în luna martie, oficialii europeni descriseseră ca imature şi inoportune demersurile MFE.
• O a doua variantă, refăcută, a fost trimisă la Bruxelles în luna octombrie 2013. Documentul a fost discutat în prealabil, pe 7 octombrie, în cadrul celei de a cincea reuniuni a Comitetului Interinstituţional pentru Acordul de Parteneriat, fiind realizat, transmitea Guvernul, pe baza contribuţiilor ministerelor de linie şi a partenerilor de dialog implicaţi în procesul de programare.
• Pe 4 februarie 2014, ministrul Eugen Teodorovici anunţă că forma finală a proiectului Acordului de Parteneriat pentru atragerea fondurilor europene în perioada 2014-2020 va fi trimis la Bruxelles spre analiză şi aprobare până la sfârşitul lunii februarie.
• Pe 26 martie 2014, Guvernul aprobă versiunea oficială a Acordului de Parteneriat 2014-2020, documentul programatic de cheltuire a fondurilor europene în următorii şapte ani. Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, anunţă că documentul va fi trimis Comisiei Europene până la sfârşitul lunii, iar de la 1 aprilie începe dialogul instituţional cu Bruxelles-ul pe document.