Comisia Europeană a lansat luni, 20 ianuarie, o iniţiativă specială de examinare a legislaţiilor statelor membre în materie de fiscalitate, pentru a garanta că acestea nu discriminează „lucrătorii mobili” din Uniunea Europeană.
Accentul se pune în egală măsură pe persoanele active şi pe persoanele inactive- asistaţi sociali sau pensionari.
Conform unui comunicat oficial, Comisia Europeană consideră că obstacolele fiscale sunt în continuare unul dintre principalii factori descurajatori pentru mobilitatea transfrontalieră. Există încă bariere, consideră Comisia, care urmăreşte eliminarea dublei impozitări, protecţia lucrătorilor detaşaţi sau drepturile lucrătorilor la libera circulaţie.
La acest ultim capitol, Comisia conlucrează cu statele membre pentru implementarea EURES- reţeaua paneuropeană de căutare a unui loc de muncă.
România, campioana europeană a mobilităţii lucrătorilor
Principiile împotriva discriminării lucrătorilor mobili au fost stabilite de câteva decizii ale Curţii Europene de Justiţie, în 1993 şi 1994.
Drepturile de a trăi şi de lucra oriunde pe teritoriul UE este un drept fundamental al cetăţenilor europeni. Comisia Europeană s-a preocupat constant de respectarea acestor drepturi, mai ales că datele oficiale arată că PIB-ul ţărilor UE-15 a crescut pe termen lung ca urmare a mobilităţii.
În comparaţie cu statisticile de gen din zona americană, de exemplu, mobilitatea la nivelul UE este relativ scăzută. Barometrul european privind forţa de muncă a indicat, la nivelul anului 2012, că 3,1% dintre cetăţenii europeni lucrează în alt stat decât cel de origine.
Conform datelor Eurostat, 13,1% din forţa de muncă activă a României (aproximativ 1,3 milioane lucrători) este angrenată în economia unui alt stat european. Top 3 în materie de mobilitate este completat de Polonia, puţin peste 1 milion de oameni, şi Italia- în jur de 675 mii de lucrători.