Comisia Europeană a stabilit: 250.000 de euro per imigrant refuzat, pentru statele care nu acceptă cotele de relocare

Statele membre vor putea refuza, temporar, redistribuirea refugiaților din statele afectate puternic de fluxul imigranților, dar vor plăti o contribuție de solidaritate în valoare de 250.000 de euro pentru fiecare persoană nepreluată, a propus miercuri Comisia Europeană.

Contribuția face parte din setul de măsuri concepute de CE pentru reformarea sistemului Dublin, care reglementează politica europeană în domeniul azilului.

România, de exemplu, care trebuie să relocheze peste 6.000 de imigranți în următorii ani, ar putea plăti peste 1,5 miliarde de euro, dacă nu-i va prelua.

În România au ajuns deocamdată doar 15 refugiați din totalul de 2.362 de persoane prevăzut pentru acest an.

Contribuția de 250.000 de euro este doar pentru cazurile în care apar refuzuri temporare și justificate. Nu este exclus ca pe viitor să fie introduse și alte sancțiuni, precum  reducerea fondurilor europene alocate, în cazurile de refuz total.

Deși UE a impus anul trecut cote obligatorii pentru preluarea a 160.000 de refugiați ajunși în Grecia și Italia, până acum au fost redistribuite doar 1.441 de persoane, adică sub 1% din totalul propus.

Anul trecut, 1,3 milioane de imigranți ilegali au ajuns în Europa, potrivit ultimelor date ale UE.

Sancțiunea propusă miercuri de Comisie este o componentă a mecanismului pentru asigurarea echității, conceput pentru a gestiona situațiile de presiune disproporționată asupra sistemelor de azil ale statelor membre:

• Statul membru responsabil de examinarea unei cereri de azil va fi determinat rapid, ceea ce va asigura protejarea persoanelor care au nevoie de protecție și va descuraja deplasările secundare (introducerea cererilor de azil în funcție de cele mai bune condiții – asylum shopping).
• Acest mecanism va determina automat situațiile în care o țară tratează un număr disproporționat de cereri de azil, în funcție de dimensiunea și prosperitatea țării.
• Dacă o țară primește un număr disproporționat de cereri care depășește valoarea de referință (peste 150 % din valoarea de referință), toate noile cereri depuse în acea țară (indiferent de cetățenia solicitantului) vor fi transferate, după ce s-a verificat admisibilitatea cererilor, în întreaga UE, până când numărul cererilor se va situa din nou sub nivelul respectiv, explică un comunicat al Comisiei.
• Mecanismul pentru asigurarea echității va ține cont și de eforturile depuse de un stat membru pentru relocarea direct dintr-o țară terță a persoanelor care au nevoie de protecție internațională. Astfel va fi confirmată importanța eforturilor de a găsi căi sigure și legale către Europa.
• Mecanismul va prevedea termene mai scurte pentru trimiterea cererilor de transfer, pentru primirea răspunsurilor și pentru transferarea solicitanților de azil între statele membre și va elimina transferurile de responsabilitate.
• Va descuraja abuzurile șideplasările secundare: se vor prevedea obligații juridice mai clare pentru solicitanții de azil, inclusiv obligația de a rămâne în statul membru responsabil de cererea lor, se vor stabili limite geografice pentru furnizarea de prestații materiale de primire și vor exista consecințe proporționale în caz de nerespectare a obligațiilor.
• Va proteja interesul superior al solicitanților de azil: se vor prevedea garanții mai solide pentru minorii neînsoțiți și o extindere echilibrată a definiției membrilor de familie.

Alte elemente noi ale viitorului sistem european de azil

Consolidarea sistemului Eurodac

• Adaptarea și consolidarea sistemului Eurodac, extinderea scopului acestuia pentru a facilita returnările și a contribui la combaterea migrației neregulamentare.
• Propunerea va extinde domeniul de aplicare al Regulamentului Eurodac pentru a include posibilitatea ca statele membre să stocheze și să efectueze căutări în datele privind resortisanții țărilor terțe sau apatrizii care nu solicită protecție internațională și care sunt găsiți în situație de ședere neregulamentară în UE, astfel încât aceștia să poată fi identificați în vederea returnării și readmisiei.
• Cu respectarea deplină a normelor privind protecția datelor, statele membre vor putea stoca în Eurodac mai multe date cu caracter personal, cum ar fi numele, data nașterii, cetățenia, datele de identitate sau documentele de călătorie, precum și imaginea facială a persoanelor.
• Grație numărului mai mare de informații stocate în sistem, autoritățile în materie de imigrație și azil vor putea să îi identifice cu ușurință pe resortisanții țărilor terțe aflați în situație neregulamentară sau pe solicitanții de azil, fără a mai fi nevoite să solicite separat informații de la un alt stat membru, așa cum este cazul în prezent.

Agenția pentru azil a Uniunii Europene

• Propunerea va transforma actualul Birou European de Sprijin pentru Azil într-o veritabilă agenție a Uniunii Europene pentru azil, care va avea un mandat mai cuprinzător și sarcini mult mai extinse pentru a aborda deficiențele structurale care s-ar putea ivi în aplicarea sistemului de azil al UE.
• Una dintre principalele noi sarcini ale agenției va fi de a utiliza cheia de referință în vederea aplicării mecanismului pentru asigurarea echității în cadrul noului sistem Dublin.
• De asemenea, agenția va asigura o mai mare convergență în evaluarea cererilor de protecție internațională în întreaga UE, de a consolida cooperarea practică și schimbul de informații între statele membre și de a promova dreptul și standardele operaționale ale Uniunii în ceea ce privește procedurile de azil, condițiile de primire și nevoile de protecție.
• Rolul și funcțiile agenției pentru azil vor fi extinse în domeniul asistenței operaționale și tehnice. Astfel, va exista posibilitatea de a desfășura echipe de sprijin pentru azil din cadrul unei rezerve de experți alcătuită din cel puțin 500 de experți ai statelor membre și experți detașați de agenție.
• Totodată, se va putea furniza asistență operațională și tehnică în cazurile în care un stat membru se confruntă cu presiuni disproporționate asupra sistemului său de azil sau de primire și care trebuie să trateze situații extrem de dificile și urgente.

Referendumul maghiar privind cotele obligatorii, la toamnă

Curtea supremă de la Budapesta a dat marți undă verde referendumului pentru respingerea cotelor obligatorii de refugiați.

Cabinetul premierului a anunțat  imediat că scrutinul va fi organizat în septembrie sau cel mai târziu la începutul lui octombrie.

Întrebareacare va fi pusă la referendum: „Sunteți de acord ca UE, fără aprobarea parlamentului maghiar, să poată impune redistribuirea obligatorie a unor cetățeni ne-maghiari pe teritoriul Ungariei?”

Ungaria și Slovacia, două dintre cele patru state care s-au opus relocării prin cote obligatorii a 160.000 de refugiați din Grecia și Italia, au atacat acest mecanism la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.