Comisia Europeană va organiza pe 13 ianuarie, la inițiativa președintelui Jean-Claude Juncker, o primă dezbatere privind statul de drept în Polonia, aceasta fiind prima etapă dintr-o procedură la capătul căreia această țară ar putea fi sancționată pentru că nu respectă valorile fundamentale ale Uniunii.
Decizia a fost luată după ce parlamentarii polonezi au aprobat pe 31 decembrie un controversat proiect de lege prin care mandatele conducerilor și consiliilor de supraveghere ale posturilor publice de radio și televiziune încetează cu efect imediat.
Aceasta nu este prima măsură luată de puterea conservatoare instalată la Varșovia care îngrijorează partenerii europeni și pe cei americani.
În urmă cu o săptămână, președintele Duda a promulgat o lege ce limitează puterile Tribunalului Constituțional și permite blocarea deciziilor pe care această instanță le-ar lua împotriva noii puteri.
Reglementarea din 31 decembrie asigură conservatorilor polonezi controlul asupra mass-media publice, deoarece prevede că ministrul ministrul finanțelor are competența de a-i numi și de a-i revoca pe șefii acestor canale, aleși până acum pe bază de concurs organizat de Consiliul Național al Audiovizualului.
(Citiți și: ”Varșovia: Blocarea Tribunalului Constituțional pune la încercare parteneriatul strategic cu SUA”)
Modificările legislative au fost adoptate în pofida avertismentelor mai mutlor oficiali europeni care au atras atenția noii puteri de la Varșovia că riscă să încalce statul de drept prin aceste decizii.
Vicepreședintele Comisiei Frans Timmermans a trimis două scrisori către guvernul polonez cerând „cere informații despre modificările legislative”.
De asemenea, comisarul UE Oettinger Gunther a declarat într-un interviu acordat Allgemeine Zeitung (FAZ) că va fi declanșată această procedură.
Ce presupune procedura declanșată
Procedura care i se va aplica acum Poloniei, cea a mecanismului pentru consolidarea statului de dret în UE, a fost adoptată în martie 2014, după ce Ungaria și România au fost acuzate că au luat măsuri ce încalcă statul de drept.
Este vorba de un cadru ce permite Comisiei să identifice o soluție împreună cu statul membru vizat, pentru a preveni apariția unei amenințări sistemice la adresa statului de drept de natură să devină un „risc clar de încălcare gravă” ce ar putea declanșa aplicarea articolului 7 din Tratatul UE.
În cazul în care există indicii clare ale unei amenințări sistemice la adresa statului de drept dintr-un stat membru, Comisia poate lansa o „procedură prealabilă procedurii prevăzute la articolul 7”, inițiind un dialog cu statul membru respectiv.
Procesul are trei etape:
- Evaluarea Comisiei: Comisia va colecta și va examina toate informațiile relevante și va stabili dacă există indicii clare ale unei amenințări sistemice la adresa statului de drept. În cazul în care, în urma acestei evaluări, consideră că există în mod real o situație de amenințare sistemică la adresa statului de drept, Comisia va iniția un dialog cu statul membru vizat prin trimiterea „avizului său privind statul de drept”, care va constitui un avertisment pentru statul membru, și justificarea motivelor sale de îngrijorare. Comisia va da statului membru vizat posibilitatea de a răspunde.
- Recomandarea Comisiei: într-o a doua etapă, cu excepția cazului în care chestiunea a fost deja soluționată în mod satisfăcător, Comisia va emite o „recomandare privind statul de drept” adresată statului membru. Comisia va recomanda statului membru ca, într-un termen stabilit, să rezolve problemele identificate și să o informeze cu privire la măsurile luate în acest scop. Comisia își va publica recomandarea.
- Monitorizarea și aplicarea unuia dintre mecanisme, de prevenire sau sancțiune. Comisia va monitoriza măsurile adoptate de statul membru ca urmare a recomandării. Dacă nu se ia nicio măsură satisfăcătoare în termenul stabilit, Comisia poate recurge la unul dintre mecanismele prevăzute la articolul 7 din Tratatul UE (de prevenire sau de sancționare, inclusiv suspendarea dreptului de vot în Consiliul European).
Modificarea legii confirmă temerile opoziției
Aceasta nu este prima măsură luată de puterea conservatoare instalată la Varșovia care îngrijorează partenerii europeni și pe cei americani.
În urmă cu o săptămână, președintele Duda a promulgat o lege ce limitează puterile Tribunalului Constituțional și permite blocarea deciziilor pe care această instanță le-ar lua împotriva noii puteri.
Controversata reformă a Tribunalului Constituțional a început luna trecută, după ce partidul PiS și-a numit cinci oameni la această instanță, printr-o procedură contestată nu numai de opoziție, ci și de organizațiile neguvernamentale care militează pentru respecatrea statului de drept.
Partidul naționalist PiS (Lege și Justiție) a înregistrat o victorie răsunătoare la alegerile parlamentare de la finele lunii octombrie, obținând majoritatea absolută. Este pentru prima oară după căderea comunismului când guvernarea ajunge în mâinile unui singur partid.
Partid ce a fost deja acuzat de naționalism și antieuropenism, iar acum trebuie să facă față și unor critici asemănătoare celor de care numai Viktor Orban și România (în iulie 2012, în timpul referendumului pentru suspendarea președintelui) au mai avut parte.
Criticii noii guvernări spun că PiS are o agendă extremistă, similară celei promovate de premierul Ungariei, Viktor Orban.
În primele sale săptămâni de guvernare, PiS eliminat a eliminat prevederile IVF (fertilizare in vitro), iar printre legile aflate acum pe agenda parlamentului se numără câteva foarte controversate, precum cea antiterorism, care conține reglementări ce ar limita libertatea de circulație și de exprimare.
Barbara Nowacka, liderul coaliției de opoziție Stânga Unită, a declarat pentru The Guardian: “Acesta este doar începutul. Următorul pas va fi o mișcare pentru a controla mass-media și numirea procurorului general de către ministrul justiției.”
În opinia acesteia, criticile internaționale nu vor avea niciun efect: “Nu le vor lua în seamă, așa cum și Orbán a ignorat criticile UE. Dar noi, opoziția și poporul polonez, avem nevoie de sprijinul comunității internaționale pentru a apăra democrația”, a mai declarat Barbara Nowacka.
