Guvernul a aprobat în ședința de miercuri mai multe modificări ale Codului Penal și Codului de procedură penală.
Ele erau necesare ca urmare a unor decizii de neconstituționalitate pronunțate de CCR, sau pentru transpunerea unor reglementări ale Uniunii Europene și pentru practica unitară și în acord cu jurisprudența CEDO.
Modificări impuse de decizii ale CCR
Până acum, a contabilizat Guvernul, au existat 15 decizii ale Curții Constituționale cu impact asupra celor două legi penale.
Cea mai recentă hotărâre de acest tip a declarat neconstituțională renunțarea la urmărirea penală de către procuror, fără încuviințarea instanței de judecată, deoarece echivalează cu exercitarea de către anchetator a unor atribuții ce aparțin judecătorilor.
Astfel, spune un comunicat al Guvernului care prezintă Orodnanța de Urgență adoptată miercuri, a fost reglementată o procedură prin care judecătorul de cameră preliminară hotărăște, prin încheiere motivată, în camera de consiliu, cu citarea părților, suspectului, persoanei vătămate și altor persoane interesate, precum și cu participarea procurorului, asupra legalității și temeiniciei soluției de renunțare la urmărirea penală dată de procuror.
S-au mai operat intervenții pe prevederi ale celor două legi referitoare la:
- participarea procurorului sau a unor părți în procesul penal la unele etape procedurale
- procedura soluționării plângerii împotriva soluțiilor procurorulu
- procedura acordului de recunoaștere a vinovăției
- necesitatea reglementării unor căi de atac care să permită şi contestarea luării măsurii asigurătorii de către judecătorul de cameră preliminară ori de către instanța de judecată
- clarificarea unor competențe.
Modificări pentru transpunerea unor reglementări UE
Este vorba despre cinci Directive europene care au determinat următoarele intervenții:
- introducerea unor variante agravate ale infracțiunilor împotriva libertății și integrității sexuale sau a celor de pornografie infantilă, precum și a unor noi modalități de comitere a unora dintre aceste infracțiuni
- asigurarea anumitor măsuri speciale de protecție a anumitor categorii vulnerabile de victime, precum și asigurarea pentru victimă, încă de la primul contact cu autoritățile competente, a posibilității de a înțelege și de a se face înțeleasă în vederea exercitării ulterioare a drepturilor sale în cadrul procesului penal
- introducerea unui model al notei scrise înmânate persoanelor care au calitatea de suspect, inculpat sau condamnat în cadrul procedurilor penale, având în vedere faptul că legislația statelor membre trebuie să prevadă obligativitatea furnizării către persoanele arestate sau reținute în cursul procedurilor penale a unei note scrise privind drepturile acestora
- agravarea regimului sancționator al persoanei juridice pentru încălcarea normelor privind protecția mediului cuprinse în Codul penal, prin sporirea sumei corespunzătoare unei zile-amendă pentru persoana juridică în cazurile de poluare sancționate de actul normativ european
- introducerea tentativei la emiterea frauduloasă de monedă
S-au mai adus modificări procedurii acordului de recunoaștere a vinovăției, astfel încât și minorii să poată încheia acorduri de recunoaștere a vinovăției, cu încuviințarea reprezentantului lor legal.
De asemenea, s-a completat cadrul normativ al asistenței juridice obligatorii prevăzut de codul de procedură penală – confirmându-se jurisprudența instanțelor; s-a reglementat obligativitatea acesteia și în procedura în cameră preliminară în cauzele în care legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani.
CCR, peste 30 de decizii de neconstituționalitate a unor articole din noile coduri
De la intrarea în vigoare a celor două coduri, în februarie 2014, CCR a pronunțat peste 30 de decizii de neconstituționalitate a unor prevederi din cuprinsul acestora.
Cea mai importantă decizie a fost cea referitoare la neconstituționalitatea interceptărilor făcute de SRI în dosare penale. Prevederea a fost modificată imediat după apariția motivării, prin mai multe reglementări, fiindcă altfel s-ar fi riscat blocarea acestor măsuri de supraveghere tehnică.
Curtea Constituţională a mai admis şi o excepţie de neconstituţionalitate care se referă la revizuirea sentinţelor judecătoreşti date în baza unor dispoziţii neconstituţionale, judecătorii hotărând că această revizuire nu se poate face decât în cazurile în care a fost ridicată expres o excepţie, nu şi în cazurile anterioare, unde există soluţii definitive.
Dispoziţiile declarate neconstituţionale din legile şi ordonanţele în vigoare îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.
