Preşedintele Institutului Cultural Român (ICR), Andrei Marga, nu a fost colaborator al fosei poliţii politice comuniste, dar în tinereţe a dat informaţii Securităţii sub nume consiprativ, a stabilit CNSAS.
Într-o şedinţă din 6 noiembrie, Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a stabilit că Marga a dat în perioada 1977-1978 informaţii Securităţii, sub numele conspirativ Horia, însă nu a fost găsit niciun angajament de colaborare cu poliţia politică semnat de fostul ministru de Externe, conform unei adeverinţe de necolaborare făcute vineri publică de CNSAS şi citată de Mediafax.
CNSAS consemnează şi că Andrei Marga a fost urmărit de organele de Securitate în perioadele 1978 – 1979, 1984, 1987 – 1989.
Ce spune CNSAS că a făcut Marga, conform documentelor Securităţii:
- Adeverinţa postată pe site-ul CNSAS consemnează că într-unul dintre dosarele din fondul arhivistic s-a regăsit un document fără titlu, datat 9.03.1977 şi redactat de către un ofiţer din cadrul Inspectoratului Judeţean Cluj serviciul III, conform căruia în luna august a fost recrutat ca informator „legătura lui WERNER”, Andrei Marga, fost bursier Humboldt, care „urmează a primi sarcini concrete pe lângă obiectiv”.
- Din documentele analizate rezultă că, în perioada 1977 – 1978, Marga „a redactat olograf note informative pe care le-a semnat cu numele conspirativ Horia”, dar „nu există un angajament semnat de titluar”.
- Identificarea sursei Horia în persoana lui Andrei Marga, fost bursier în RFG, redactor-şef al publicaţiei Napoca Universitară, mensual care în 1978 se tipărea la Întreprinderea Poligrafică Cluj, rezultă din coroborarea mai multor note furnizate sub acest nume conspirativ, referitoare la vizita unui grup de persoane de la televiziunea ZDF din Mainz (RFG) şi de la televiziunea din Viena, care urmau să realizeze cadre privind editarea cotidianului de limbă maghiară din oraş.
- Într-un alt dosar au mai fost identificate documente „redactate olograf şi semnate de autior cu numele conspirativ Horia”, în care acesta relata despre prezenţa unui lector din RFG la Universitate, precum şi despre întâlnirea unui alt lector cu un profesor de filosofie din Mainz.
- Un alt document semnat „Horia” se referă la un student de la secţia germană a Facultăţii de Filosofie, care realiza pagina în limba germană a revistei Echinox şi care nu părea să reuşească să-şi mobilizeze colegii de secţie, plângându-se de „lipsa de materiale de literatură inedită germană”.
- De asemenea, acesta afirma că plecarea cetăţenilor de naţionalitate germană în alte ţări „atrage destrămarea unei vechi culturi care s-a creat alături de cultura română pe aceste meleaguri, cea săsească”.
- O altă informare vizează un doctorand din Iordania care lucra la elaboarea unei teze de biologie marină.
- De asemenea, confom adeverinţei CNSAS, Marga a furnizat informaţii despre o cercetătoare americană venită la Cluj şi despre intenţia acesteia de a scrie o lucrare despre rolul intelectualităţii în formarea conştiinţei naţionale a poporului român, documentele pe acest subiect fiind înregistrate pe numele conspirative Mureşan şi M.A..
- Despre această cercetătoare a relatat şi soţia lui Andrei Marga, prezentată sub iniţialele D.M.. Aceasta povestea că cercetătoarea adusese „mici atenţii”, dar îşi adusese ca rezervă şi o canistră plină cu benzină, depozitată la familia Marga.
- De asemenea, pe baza informaţiilor furnizate de Andrei Marga, lt. col Ovidiu Ţinca, de la Serviciul III – IJ Cluj, a relatat, la rândul său, într-o notă, că cercetătoarea era interesată să-l cunoască pe Constantin Noica, motiv pentru care urma să meargă la Păltiniş, unde acesta locuia.
