Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit că justiţia din Franţa nu a procedat „corect” în dosarul privind mandatul european de arestare pe numele lui Paul-Philippe al României, refuzând extrădarea pe motiv că autoritățile române nu găsesc procesul-verbal prin care judecătorii care i-au condamnat pe respectivii fugari au depus jurământul.
”Autoritatea judiciară de executare a unui mandat european de arestare emis în vederea executării unei pedepse nu poate refuza executarea acestui mandat de arestare întemeindu‑se pe motivul că procesul‑verbal de depunere a jurământului unui judecător care a aplicat această pedeapsă nu poate fi găsit sau pe împrejurarea că un alt judecător din cadrul aceluiași complet ar fi depus jurământul numai la numirea sa în calitate de procuror”, se arată în decizia de luni a Curții de Justiție a UE.
Poziția CJUE:
- CJUE a stabilit că refuzul executării mandatului de către o autoritate de executare nu atrage refuzul de către un alt stat membru. Fiecare autoritate de executare trebuie să facă propria analiză în care să fie avute în vedere şi motivele de refuz invocate anterior. Concomitent, autoritatea emitentă poate menţine validitatea mandatului european, după efectuarea propriei analize cu privire la motivele de refuz invocate.
- Totodată, s-a stabilit că decizia Comisiei de Control a fişierelor Interpol (CCF) nu poate justifica, în sine, refuzul executării mandatului, dar poate fi luată în considerare la fundamentarea deciziei. Ulterior deciziei de refuzare a predării, autoritatea emitentă poate decide cu privire la validitatea mandatului fără a fi necesară sesizarea CJUE, cu excepţia cazului în care decizia care va trebui adoptată nu este supusă unei căi de atac.
- Executarea mandatului nu poate fi refuzată pe motiv că procesul verbal de depunere a jurământului de un judecător din completul care a soluţionat cauza internă nu poate fi găsit sau a fost depus numai la numirea în calitate de procuror, a mai decis CJUE.
- Autoritatea emitentă nu poate participa în calitate de parte la procedura privind executarea mandatului, iar autoritatea de executare nu poate refuza predarea întemeindu-se pe condiţiile de detenţie de care a luat la cunoştinţă fără consultarea statului emitent. Nu poate fi avut în vedere un standard mai ridicat în materie de condiţii de detenţie decât cel garantat de normele internaţionale, a mai explicat CJUE.
Decizia CJUE ar trebui să influențeze hotărârea instanței din Malta care este așteptată să se pronunțe pe cererea de extrădare înaintată de România
Decizia CJUE ar trebui să fie avută în vedere de instanța din Malta ce judecă ultima cerere de extrădarea a lui Paul de România.
O instanță malteză a acceptat, pe fond, la sfârșitul lunii iunie, cererea de extrădare a lui Paul-Philippe al României, după ce procedura a fost redeschisă. Hotărârea nu este definitivă.
Autoritățile din Malta au respins definitiv în mai cererea autorităților române, care s-au adresat ulterior Curții de Justiție a UE (CJUE), denunțând o decizie „politică” a instanțelor din Franța și Malta.
Inițierea procesului de la Luxemburg a determinat autoritățile malteze să redeschidă dosarul extrădării.
Retrocedarea ilegală a Fermei Băneasa
În 18 mai 2016, omul de afaceri Remus Truică, prinţul Paul şi alte 20 de persoane, printre care trei cetăţeni israelieni şi jurnalistul Dan Andronic, au fost trimişi în judecată în dosarul retrocedării ilegale a Fermei Băneasa şi a 47 de hectare din Pădurea Snagov către Paul de România.
Pe 17 decembrie 2020, Curtea de Apel Brașov a emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 42 din 17.12.2020 împotriva numitului AL ROMANIEI PAUL-PHILIPPE, 72 ani, el fiind condamnat la 3 ani și 4 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunilor de cumpărare de influență și complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, a mai precizat Poliția.
Condamnările din dosarul Ferma Băneasa:
- Remus Truică, fostul șef de cabinet al a fostului premier Adrian Năstase – condamnat la șapte ani de închisoare
- oamenii de afaceri israelieni Benyamin Steinmetz și Tal Silberstein – câte cinci ani de închisoare
- Prințul Paul – trei ani și patru luni cu executare
- jurnalistul Dan Andronic – trei ani de închisoare cu suspendare.
****
Urmărește-ne pe Google News
