Cifrele înșelătoare ale șomajului: de la ”șomajul ca profesie”, la problemele de structură și indemnizare - CursDeGuvernare.ro
marți

26 octombrie, 2021

Cifrele înșelătoare ale șomajului: de la ”șomajul ca profesie”, la problemele de structură și indemnizare

2 mai, 2017

Rata şomajului a scăzut în luna martie 2017 la cel mai scăzut nivel înregistrat în ultimii cinci ani, respectiv 5,3%, potrivit datelor prezentate de Institului Naţional de Statistică în formatul internaţional BIM.

Datele detaliate, disponibile pentru luna februarie 2017, la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) arată şi ele un nivel scăzut record la 4,71% potrivit metodologiei naţionale, cea mai mică valoare de după iunie 2012.

Există, însă, câteva aspecte, în mai ales în privinţa indemnizaţiilor primite şi a structurii celor aflaţi în şomajţ care merită toată atenţia.

De ce nu stăm atât de bine pe cât o arată cifrele


La o privire superficială, reducerea de la 6,2% la 5,3% a ratei şomajului BIM arată bine de anul trecut în martie şi până în martie 2017. Din păcate, datele privite în detaliu nu mai sunt atât de îmbucurătoare. Să vedem de ce.

Dintr-un număr de şomeri de 413.732 persoane contabilizate de ANOFM, doar 90.629 sunt indemnizaţi, adică primesc o sumă de bani drept sprijin din partea statului, în timp ce 323.103 persoane nu beneficiază de drepturile băneşti prevăzute de legea 76/2002 şi OUG 98/99, pentru că nu se mai încadrează în prevederile acestora.

În traducere, doar ceva mai puţin 22% dintre şomeri sunt ajutaţi de stat pentru că au muncit anterior şi au contribuit ani de zile la fondul de şomaj , în timp ce 78% dintre cei care figurează în evidenţe NU primesc bani de la stat. Ceea ce reprezintă o situaţie destul de bizară din perspectiva politicilor de protecţie socială, cel puţin prin raportare la venitul minim garantat şi la interesul arătat faţă de pensionari.

Mai departe, din cei 90.629 de şomeri indemnizaţi, 45.580 beneficiază de indemnizaţia de şomaj de 75% iar 1.510 dintre ei de indemnizaţia de şomaj în cuantum de 50%. Aşadar, ponderea celor care primesc 100% din ajutorul de şomaj este de 48% la nivel de beneficiari şi numai puţin peste 10% dacă se face raportarea la numărul şomerilor.


Tot zece este şi numărul de judeţe (în care intră şi municipiul Bucureşti ca asimilat) care au mai mult de 10 mii de persoane în această situaţie ( vezi tabelul alăturat).

Persoane care fac parte din cele cel puţin zece mii de familii cu cele mai mici venituri pe cap de membru la nivel de judeţ, potrivit datelor oferite de INS pentru anul 2016.

De ce prezintă interes deosebit această chestiune ? Păi, ia să vedem cum arată cele mai recente date referitoare la venitul lunar pe cap de locuitor în funcţie de statutul capului familiei, potrivit datelor oficiale ale INS, conform Anchetei bugetelor de familie întreprinsă în trimestrul patru 2016.

E clar că pierderea locului de muncă reprezintă un factor major de sărăcie şi de sărăcire.

Şomajul, o adevărată ”profesie”

O explicaţie suplimentară apare şi atunci când se descompune marea masă a şomerilor după durata de aflare în această situaţie, care ar trebui să fie una temporară şi nu una care s-a cronicizat.

Împărţirea pe durate succesive de câte trei luni arată o diminuare până la un an şi jumătate de la intrarea în şomaj, după care şansele de găsirea a unui loc de muncă pare a se diminua iar şomajul devine unul cronic.

Aproape un sfert dintre persoanele înregistrate la oficiile de muncă sunt, de fapt, ”de profesie şomeri”, cu peste 27 de luni de vechime în domeniu. Cu şanse minime de a ieşi din această situaţie, de a reveni în situaţia de a fi membri productivi ai societăţii şi susţinători adevăraţi ai familiilor din care fac parte.

Legătura cu multitudinea de forme de ajutor social condiţionat formal şi gestionarea la nivel de individ a costurilor de oportunitate, ca diferenţă între a găsi o activitatea fiscalizată şi păstrarea în zona optimizării legilor existente, e destul de transparentă.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Este o situaţie care ar trebui să dea de gândit, atât pentru luarea unor măsuri adecvate dar şi din perspectiva separării mai clare între diversele categorii de şomeri. Mai precis între şomajul accidental, situaţie temporară normală pe o piaţă a muncii supusă rigorilor economiei de piaţă, şi cel cronic, ce afectează colateral viaţa a sute de mii de copii şi care are ceva mai multe semnificaţii.

 

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr