Chestiunea

Sistemul cu 15 ani de învățământ obligatoriu: lipsesc doar infrastructura, banii de investiții și posibilitatea de-a funcționa

Potrivit reformei elaborate de ministrul Ecaterina Andronescu, românii vor fi obligați să urmeze 15 ani în sistemul de educație, trei fiind învățământ preșcolar și ceilalți… Mai mult

13.05.2019

La obiect

Inflaţia rămâne peste 4%, s-a redus drastic spaţiul pentru revenirea spre 3% pe final de an

Preţurile de consum pentru populaţie au crescut în luna aprilie 2019 cu 0,61%, valoare mai mare decât în aceeaşi lună a anului anterior (+0,54%). Astfel,… Mai mult

13.05.2019

Analiză

Problema bugetară a României: combinaţia toxică între veniturile „americane” şi cheltuielile „europene”

Intrată relativ recent în clubul economiilor de piaţă funcţionale, deşi are multiple probleme de dezvoltare ( nu doar economice) rămase în suspensie, România s-a uitat… Mai mult

12.05.2019

Chestiunea

”România merită o atenție mai mare, ceea ce vom face în următoarele săptămâni” – Declarațiile ”greilor” la final de summit

Președintele Klaus Iohannis, președintele Consiliului European, Donald Tusk, și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, au susținut o conferință de presă comună la finalul summit-ului UE… Mai mult

09.05.2019

Cronicile
Cronicile

Cifrele care au dus la referendumul din Grecia

de Marin Pana 7.7.2015

grecia negocieriDincolo de discuțiile mai mult sau mai puțin cu caracter emoțional sau ideologic, dezbaterile privind criza din Grecia au evitat cu grație cifrele seci care au generat disputa dintre troica UE-FMI-BCE și autoritățile de la Atena.

Potrivit estimărilor făcute de Financial Times, costul estimativ pentru UE al propunerilor făcute de fostul ministru de finanțe Varoufakis pentru al treilea bail-out ( salvare de la faliment) al Greciei s-ar fi ridicat la aproape 38 miliarde euro, ceea ce a fost considerat inacceptabil, îndeosebi de către Germania.

Sugestiv pentru situația în care se află statul elen este chiar tabelul public cu datele FMI, care s-a dovedit a fi corect chiar în estimările pentru anul în curs, și care a fost elaborat în scenariul acceptării cererilor FMI și al unei evoluții economice bune. În pofida reducerilor succesive ale datoriei deja efectuate, din 2012 încoace situația a continuat să se deterioreze.

tabel 1

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

După dobânzile împovărătoare ce au trebuit achitate în 2011 ( 15 miliarde euro, fără a reduce cu nimic nivelul datoriei !!) și 2012 (alte aproape 10 miliarde euro), anii 2013 și 2014 au lăsat impresia, pe fondul excedentului bugetar primar ( înainte de obligațiile de plată asumate) și a unui nivel ceva mai mic al obligațiilor de plată, că Grecia își va reveni.

Din păcate, au revenit, potrivit programului de credite luate, acceptat de stat și deja convenit, anii cu plăți de circa zece miliarde euro, la fel ca în 2012, pe fondul unei populații deja exasperate de măsurile de austeritate și ajunsă la punctul de minim al strângerii curelei.

Fapt notabil, 2015 era chiar anul de minim prevăzut de FMI pentru cheltuielile generale și pentru beneficiile sociale, deja ajustate cu aproape cu 20%.

Motivul pentru care Grecia a fost nevoită să facă apel la UE pentru al treilea bail-out a fost imposibilitatea de a obține finanțare în condiții decente de pe piețele private de capital, posibilitate care se conturase la un moment dat pe parcursul lui 2014.

Cert este că statele europene care ar trebui să acopere avatarurile financiare ale Greciei au solicitat imperios păstrarea țintei de reducere a deficitului general în condițiile în care țara ar urma să înregistreze un excedent financiar primar ( înainte de plata dobânzilor) record, de peste cinci miliarde euro.

Lui Tsipras și lui Varoufakis li s-a părut inacceptabil să oblige populația să suporte integral austeritatea impusă de necesitatea (obiectivă și absolut corectă din punct de vedere tehnic, pentru a putea trece apoi la reducerea datoriei acumulate) a strângerii deficitului bugetar, în condițiile unui excedent primar de circa 3% din PIB în acest an și mergând spre 4,5% din PIB anual în 2016 și 2017.

Desigur, e greu de explicat populației cum vine asta, să ai ditamai excedentul bugetar în execuția curentă și să fii nevoit să soliciți răbdare pentru o minimă rază de speranță dată de o viitoare creștere a cheltuielilor sociale în 2016 și 2017 (vezi tabelul). De aceea, guvernanții de la Atena, ajunși și în pană de încasări, au solicitat acceptarea unui sold primar pozitiv la jumătatea celui prevăzut.

Poate părea de bun simț din punct de vedere comun, dar acest fapt ar da peste cap programul de oprire a creșterii datoriei țării și ar conduce la creșterea notei de plată pentru țările din Zona Euro ( dispuse să acorde ajutor pentru ca Grecia să nu revină la drahmă, creând un precedent periculos), undeva de la 23 miliarde euro spre 38 miliarde euro ( calculele sunt cele ale Financial Times).

Și așa, programul prevedea o perioadă de grație pentru intervalul 2013 – 2016, precum și o continuare a amânării plății dobânzilor pentru 2017 în ceea ce privește Uniunea Europeană, termeni considerați a fi suficient de generoși.

Este o lecție importantă pentru România și, păstrând proporțiile, un avertisment în privința a ceea ce se putea întâmpla dacă am fi avut acces aparent facil la finanțare și am fi marșat la o asemnea ”oportunitate”, fără a putea susține returnarea banilor.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.7.2015

Un raspuns

  1. Caliman Eugen-analist dezvoltare economica
    8.7.2015, 9:47 am

    1.Nimic nu va putea salva economic Grecia (sau UE), daca banii nu vor fi intotdeauna acordati (ori datoriile taiate), pe baza unui “proiect national” de aducere a competitivitatii economice catre indicele 1 (ca al Singapore-lui), de la indicele actual catastrofal 119!Un astfel de proiect are nevoie si de unul de “monitorizare activa”, corectiva si in timp real, a procesului de imbunatatire a acestui indice – care este “suma completa a reformelor economice”, care conduc la dezvoltare economica rapida.Din pacate, Grecia si UE nu au habar care sint componentele competitivitatii economice si nici despre modul in care competitivitatea economica nationala, poate deveni “motor de dezvoltare economica”.Alternanta la Guvernare nu schimba nicaieri lucrurile in lipsa unui astfel de proiect, ci doar “grupul politic” care vine la cascaval (in locul lui Ponta de pilda).
    2.Economistii au in general alergie la ceeace depaseste “zona analitica economica”, astfel ca un proiect care vizeaza zone calitative, ca imbunatatirea competitivitatii nu se va bucura niciodata de interesul cunoasteri, dezbaterii stiintifice sau promovarii in economie.In acest mod, “exitul” se apropie treptat si de Romania, urmind a fi declansat in momentul in care se va depasi limita permisa pentru indatorarea externa…

Lăsați un comentariu


Stiri

Gaze naturale: Costul proiectelor strategice s-a dublat după cererile Ministerului Economiei. Statul încă mai vrea tot profitul Transgaz

Adrian N Ionescu

Conducerea Transgaz (TGN), operatorul sistemului naţional de trasnport de gaze naturale, a adăugat noi cinci proiecte majore de dezvoltare a acestuia, în urma presiunilor acţionarului… Mai mult

Stiri

Ghidul euro-alegerilor: sinteza ofertelor candidaților și importanța votului

Ioana Morovan

Un ghid cu sinteza ofertelor electorale și explicații despre importanța votului la alegerile europarlamentare a fost lansat, marți, de echipa Dialectica, o platformă de știri… Mai mult

Stiri

Ucraina va supune la referendum orice eventuală înţelegere cu Rusia cu privire la Donbas

Iulian Soare

Ucraina ia în considerare supunerea la referendum a oricăror acorduri sau înţelegeri de compromis cu Rusia privind rezolvarea conflictului armat din Donbas, în estul ţării,… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis: PSD nu va mai primi încă o nominalizare de premier, alegerile vor schimba spațiul politic românesc

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a spus miercuri că alegerile europarlamentare și referendumul vor genera schimbări în spațiul politic românesc, șeful statului anunțând că nu va mai… Mai mult

Stiri

ONRC: Numărul insolvenţelor a scăzut cu 30,22% în primele patru luni din 2019

Adrian N Ionescu

Numărul societăţilor comerciale şi persoanelor fizice autorizate intrate în insolvenţă a scăzut cu 30,22%, în primele patru luni din 2019, comparativ cu perioada similară din… Mai mult

Stiri

Ministerul Finanțelor, apel pentru depunerea de cereri de ajutor de stat pentru companii

Vladimir Ionescu

Ministerul Finanțelor Publice ”încurajează investitorii să depună cereri pentru finanțare prin intermediul schemei de ajutor de stat 807/2014”. Cererile vor fi analizate în sesiune continuă,… Mai mult

Stiri

Magistrații, obligați să încheie asigurări de malpraxis

Vladimir Ionescu

Magistraţii vor fi obligaţi în curând să încheie asigurări de malpraxis profesional, după ce la finalul anului trecut, după modificarea legilor justiţiei, au apărut şi… Mai mult