miercuri

8 decembrie, 2021

Cifrele care au dus la referendumul din Grecia

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

7 iulie, 2015

grecia negocieriDincolo de discuțiile mai mult sau mai puțin cu caracter emoțional sau ideologic, dezbaterile privind criza din Grecia au evitat cu grație cifrele seci care au generat disputa dintre troica UE-FMI-BCE și autoritățile de la Atena.

Potrivit estimărilor făcute de Financial Times, costul estimativ pentru UE al propunerilor făcute de fostul ministru de finanțe Varoufakis pentru al treilea bail-out ( salvare de la faliment) al Greciei s-ar fi ridicat la aproape 38 miliarde euro, ceea ce a fost considerat inacceptabil, îndeosebi de către Germania.

Sugestiv pentru situația în care se află statul elen este chiar tabelul public cu datele FMI, care s-a dovedit a fi corect chiar în estimările pentru anul în curs, și care a fost elaborat în scenariul acceptării cererilor FMI și al unei evoluții economice bune. În pofida reducerilor succesive ale datoriei deja efectuate, din 2012 încoace situația a continuat să se deterioreze.

tabel 1
(CLICK PENTRU MĂRIRE)

După dobânzile împovărătoare ce au trebuit achitate în 2011 ( 15 miliarde euro, fără a reduce cu nimic nivelul datoriei !!) și 2012 (alte aproape 10 miliarde euro), anii 2013 și 2014 au lăsat impresia, pe fondul excedentului bugetar primar ( înainte de obligațiile de plată asumate) și a unui nivel ceva mai mic al obligațiilor de plată, că Grecia își va reveni.

Din păcate, au revenit, potrivit programului de credite luate, acceptat de stat și deja convenit, anii cu plăți de circa zece miliarde euro, la fel ca în 2012, pe fondul unei populații deja exasperate de măsurile de austeritate și ajunsă la punctul de minim al strângerii curelei.

Fapt notabil, 2015 era chiar anul de minim prevăzut de FMI pentru cheltuielile generale și pentru beneficiile sociale, deja ajustate cu aproape cu 20%.

Motivul pentru care Grecia a fost nevoită să facă apel la UE pentru al treilea bail-out a fost imposibilitatea de a obține finanțare în condiții decente de pe piețele private de capital, posibilitate care se conturase la un moment dat pe parcursul lui 2014.


Cert este că statele europene care ar trebui să acopere avatarurile financiare ale Greciei au solicitat imperios păstrarea țintei de reducere a deficitului general în condițiile în care țara ar urma să înregistreze un excedent financiar primar ( înainte de plata dobânzilor) record, de peste cinci miliarde euro.

Lui Tsipras și lui Varoufakis li s-a părut inacceptabil să oblige populația să suporte integral austeritatea impusă de necesitatea (obiectivă și absolut corectă din punct de vedere tehnic, pentru a putea trece apoi la reducerea datoriei acumulate) a strângerii deficitului bugetar, în condițiile unui excedent primar de circa 3% din PIB în acest an și mergând spre 4,5% din PIB anual în 2016 și 2017.

Desigur, e greu de explicat populației cum vine asta, să ai ditamai excedentul bugetar în execuția curentă și să fii nevoit să soliciți răbdare pentru o minimă rază de speranță dată de o viitoare creștere a cheltuielilor sociale în 2016 și 2017 (vezi tabelul). De aceea, guvernanții de la Atena, ajunși și în pană de încasări, au solicitat acceptarea unui sold primar pozitiv la jumătatea celui prevăzut.

Poate părea de bun simț din punct de vedere comun, dar acest fapt ar da peste cap programul de oprire a creșterii datoriei țării și ar conduce la creșterea notei de plată pentru țările din Zona Euro ( dispuse să acorde ajutor pentru ca Grecia să nu revină la drahmă, creând un precedent periculos), undeva de la 23 miliarde euro spre 38 miliarde euro ( calculele sunt cele ale Financial Times).

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Și așa, programul prevedea o perioadă de grație pentru intervalul 2013 – 2016, precum și o continuare a amânării plății dobânzilor pentru 2017 în ceea ce privește Uniunea Europeană, termeni considerați a fi suficient de generoși.

Este o lecție importantă pentru România și, păstrând proporțiile, un avertisment în privința a ceea ce se putea întâmpla dacă am fi avut acces aparent facil la finanțare și am fi marșat la o asemnea ”oportunitate”, fără a putea susține returnarea banilor.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. 1.Nimic nu va putea salva economic Grecia (sau UE), daca banii nu vor fi intotdeauna acordati (ori datoriile taiate), pe baza unui „proiect national” de aducere a competitivitatii economice catre indicele 1 (ca al Singapore-lui), de la indicele actual catastrofal 119!Un astfel de proiect are nevoie si de unul de „monitorizare activa”, corectiva si in timp real, a procesului de imbunatatire a acestui indice – care este „suma completa a reformelor economice”, care conduc la dezvoltare economica rapida.Din pacate, Grecia si UE nu au habar care sint componentele competitivitatii economice si nici despre modul in care competitivitatea economica nationala, poate deveni „motor de dezvoltare economica”.Alternanta la Guvernare nu schimba nicaieri lucrurile in lipsa unui astfel de proiect, ci doar „grupul politic” care vine la cascaval (in locul lui Ponta de pilda).
    2.Economistii au in general alergie la ceeace depaseste „zona analitica economica”, astfel ca un proiect care vizeaza zone calitative, ca imbunatatirea competitivitatii nu se va bucura niciodata de interesul cunoasteri, dezbaterii stiintifice sau promovarii in economie.In acest mod, „exitul” se apropie treptat si de Romania, urmind a fi declansat in momentul in care se va depasi limita permisa pentru indatorarea externa…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. 1.Nimic nu va putea salva economic Grecia (sau UE), daca banii nu vor fi intotdeauna acordati (ori datoriile taiate), pe baza unui „proiect national” de aducere a competitivitatii economice catre indicele 1 (ca al Singapore-lui), de la indicele actual catastrofal 119!Un astfel de proiect are nevoie si de unul de „monitorizare activa”, corectiva si in timp real, a procesului de imbunatatire a acestui indice – care este „suma completa a reformelor economice”, care conduc la dezvoltare economica rapida.Din pacate, Grecia si UE nu au habar care sint componentele competitivitatii economice si nici despre modul in care competitivitatea economica nationala, poate deveni „motor de dezvoltare economica”.Alternanta la Guvernare nu schimba nicaieri lucrurile in lipsa unui astfel de proiect, ci doar „grupul politic” care vine la cascaval (in locul lui Ponta de pilda).
    2.Economistii au in general alergie la ceeace depaseste „zona analitica economica”, astfel ca un proiect care vizeaza zone calitative, ca imbunatatirea competitivitatii nu se va bucura niciodata de interesul cunoasteri, dezbaterii stiintifice sau promovarii in economie.In acest mod, „exitul” se apropie treptat si de Romania, urmind a fi declansat in momentul in care se va depasi limita permisa pentru indatorarea externa…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

De studiat graficul de mai jos: el reprezintă o parte a analizei apărute în revista (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare nr. 88 (titlurile și autorii – LINK...

rrr