fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Datoria publică raportată la PIB a avansat în luna iulie cât în întregul T2, pe vârf pandemie. Implicații

Datoria publică măsurată oficial de Ministerul Finanțelor pe metodologia europeană a avansat doar în luna iulie 2020 aproape cât în întreg trimestrul doi, când România… Mai mult

15.09.2020

Digital

Crearea ”Bibliotecii Virtuale” – scoasă la licitație: Ce înseamnă platforma digitală cu resurse educaționale și ce presupune crearea ei

Statul român a lansat procedura de achiziție a unei ”Biblioteci Virtuale”, o Platformă digitală cu resurse educaționale deschise – un proiect finanțat din fonduri UE… Mai mult

15.09.2020

Analiză

Cât cântăresc (doar) 5 luni de pandemie în povara finanțării datoriei publice a următorului deceniu

Datoria publică a României a urcat în iulie la 42,2% din PIB, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor Publice (MFP). Deși nivelul este sub ținta… Mai mult

14.09.2020

La obiect

Sinteză realizată de AmCham

AmCham: ”Priorități pentru București” – lista măsurilor și proiectelor prioritare pentru dezvoltarea Capitalei

În anticiparea alegerilor locale, Camera de Comerț Americană în România (AmCham România) a elaborat documentul ”Priorități pentru București”, o sinteză a măsurilor și proiectelor prioritare,… Mai mult

14.09.2020

Cifrele care au dus la referendumul din Grecia

de Marin Pana 7.7.2015

grecia negocieriDincolo de discuțiile mai mult sau mai puțin cu caracter emoțional sau ideologic, dezbaterile privind criza din Grecia au evitat cu grație cifrele seci care au generat disputa dintre troica UE-FMI-BCE și autoritățile de la Atena.

Potrivit estimărilor făcute de Financial Times, costul estimativ pentru UE al propunerilor făcute de fostul ministru de finanțe Varoufakis pentru al treilea bail-out ( salvare de la faliment) al Greciei s-ar fi ridicat la aproape 38 miliarde euro, ceea ce a fost considerat inacceptabil, îndeosebi de către Germania.

Sugestiv pentru situația în care se află statul elen este chiar tabelul public cu datele FMI, care s-a dovedit a fi corect chiar în estimările pentru anul în curs, și care a fost elaborat în scenariul acceptării cererilor FMI și al unei evoluții economice bune. În pofida reducerilor succesive ale datoriei deja efectuate, din 2012 încoace situația a continuat să se deterioreze.

tabel 1

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

După dobânzile împovărătoare ce au trebuit achitate în 2011 ( 15 miliarde euro, fără a reduce cu nimic nivelul datoriei !!) și 2012 (alte aproape 10 miliarde euro), anii 2013 și 2014 au lăsat impresia, pe fondul excedentului bugetar primar ( înainte de obligațiile de plată asumate) și a unui nivel ceva mai mic al obligațiilor de plată, că Grecia își va reveni.

Din păcate, au revenit, potrivit programului de credite luate, acceptat de stat și deja convenit, anii cu plăți de circa zece miliarde euro, la fel ca în 2012, pe fondul unei populații deja exasperate de măsurile de austeritate și ajunsă la punctul de minim al strângerii curelei.

Fapt notabil, 2015 era chiar anul de minim prevăzut de FMI pentru cheltuielile generale și pentru beneficiile sociale, deja ajustate cu aproape cu 20%.

Motivul pentru care Grecia a fost nevoită să facă apel la UE pentru al treilea bail-out a fost imposibilitatea de a obține finanțare în condiții decente de pe piețele private de capital, posibilitate care se conturase la un moment dat pe parcursul lui 2014.

Cert este că statele europene care ar trebui să acopere avatarurile financiare ale Greciei au solicitat imperios păstrarea țintei de reducere a deficitului general în condițiile în care țara ar urma să înregistreze un excedent financiar primar ( înainte de plata dobânzilor) record, de peste cinci miliarde euro.

Lui Tsipras și lui Varoufakis li s-a părut inacceptabil să oblige populația să suporte integral austeritatea impusă de necesitatea (obiectivă și absolut corectă din punct de vedere tehnic, pentru a putea trece apoi la reducerea datoriei acumulate) a strângerii deficitului bugetar, în condițiile unui excedent primar de circa 3% din PIB în acest an și mergând spre 4,5% din PIB anual în 2016 și 2017.

Desigur, e greu de explicat populației cum vine asta, să ai ditamai excedentul bugetar în execuția curentă și să fii nevoit să soliciți răbdare pentru o minimă rază de speranță dată de o viitoare creștere a cheltuielilor sociale în 2016 și 2017 (vezi tabelul). De aceea, guvernanții de la Atena, ajunși și în pană de încasări, au solicitat acceptarea unui sold primar pozitiv la jumătatea celui prevăzut.

Poate părea de bun simț din punct de vedere comun, dar acest fapt ar da peste cap programul de oprire a creșterii datoriei țării și ar conduce la creșterea notei de plată pentru țările din Zona Euro ( dispuse să acorde ajutor pentru ca Grecia să nu revină la drahmă, creând un precedent periculos), undeva de la 23 miliarde euro spre 38 miliarde euro ( calculele sunt cele ale Financial Times).

Și așa, programul prevedea o perioadă de grație pentru intervalul 2013 – 2016, precum și o continuare a amânării plății dobânzilor pentru 2017 în ceea ce privește Uniunea Europeană, termeni considerați a fi suficient de generoși.

Este o lecție importantă pentru România și, păstrând proporțiile, un avertisment în privința a ceea ce se putea întâmpla dacă am fi avut acces aparent facil la finanțare și am fi marșat la o asemnea ”oportunitate”, fără a putea susține returnarea banilor.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.7.2015

Un raspuns

  1. Caliman Eugen-analist dezvoltare economica
    8.7.2015, 9:47 am

    1.Nimic nu va putea salva economic Grecia (sau UE), daca banii nu vor fi intotdeauna acordati (ori datoriile taiate), pe baza unui “proiect national” de aducere a competitivitatii economice catre indicele 1 (ca al Singapore-lui), de la indicele actual catastrofal 119!Un astfel de proiect are nevoie si de unul de “monitorizare activa”, corectiva si in timp real, a procesului de imbunatatire a acestui indice – care este “suma completa a reformelor economice”, care conduc la dezvoltare economica rapida.Din pacate, Grecia si UE nu au habar care sint componentele competitivitatii economice si nici despre modul in care competitivitatea economica nationala, poate deveni “motor de dezvoltare economica”.Alternanta la Guvernare nu schimba nicaieri lucrurile in lipsa unui astfel de proiect, ci doar “grupul politic” care vine la cascaval (in locul lui Ponta de pilda).
    2.Economistii au in general alergie la ceeace depaseste “zona analitica economica”, astfel ca un proiect care vizeaza zone calitative, ca imbunatatirea competitivitatii nu se va bucura niciodata de interesul cunoasteri, dezbaterii stiintifice sau promovarii in economie.In acest mod, “exitul” se apropie treptat si de Romania, urmind a fi declansat in momentul in care se va depasi limita permisa pentru indatorarea externa…

Lăsați un comentariu


Europa

Forintul, sub presiune. Banca centrală jonglează cu dobânzile pentru a ține economia în echilibru

Vladimir Ionescu

Banca centrală a Ungariei a decis marți să mențină dobânda-cheie de politică monetară la nivelul de 0,6% pe an, în contextul în care deprecierea accentuată… Mai mult

Stiri

AOAR: Cheltuielile bugetare nesustenabile sunt un risc major pentru România

Vladimir Ionescu

Generarea unor cheltuieli bugetare nesustenabile, din motive pur electorale, reprezintă un factor de risc major pentru România, avertizează Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR),… Mai mult

Stiri

AVOCATNET

Indemnizațiile pentru PFA-uri și profesioniști: Cum se pot obține banii pentru reducerea activității

AVOCATNET

Deja poate fi solicitată de persoanele fizice autorizate (PFA) și alți profesioniști indemnizația pentru reducerea activității, stabilită de curând de Guvern printr-o nouă ordonanță, completată… Mai mult

Stiri

Companiile aeriene cer ca pasagerii să fie testați COVID înaintea zborului

Raluca Florescu

Reprezentanții transportatorilor aerieni la nivel global solicită ca toți cei care călătoresc cu avionul  să fie testați pentru COVID-19 înaintea zborului, scrie Reuters. Odată ce… Mai mult

Europa

UE a actualizat lista sectoare energo-intensive care pot beneficia de ajutoare de stat

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană a publicat luni lista finală a sectoarelor industriale mari consumatoare de energie care pot beneficia de compensarea prin ajutoare de stat a costurilor… Mai mult

Stiri

Centrul de tehnologii inovative va fi la Cluj – anunțul premierului Ludovic Orban

Mariana Bechir

Un institut de tehnologii inovative va fi creat la Cluj Napoca și va fi unul dintre principalii beneficiari ai fondurilor alocate prin proiectul Europa Inteligentă,… Mai mult

Europa

CJUE: Regulile pentru Airbnb sunt justificate – măsurile naționale ce limitează închirierea pe termen scurt a apartamentelor sunt în interesul general

Mariana Bechir

Impunerea unor măsuri speciale pentru închirierea apartamentelor pe termen scurt este justificată, răspunde unui interes general imperativ și este proporțională cu obiectivul urmărit, a decis… Mai mult