România nu mai îndeplinește criteriul ratelor dobânzilor pe termen lung și nici pe cel referitor la stabilitatea prețurilor, în vederea aderării la Zona Euro, potrivit Raportului de convergență 2018, publicat miercuri de Comisia Europeană (CE).
Pe lângă criteriile formale, în România legislația „nu este pe deplin compatibilă cu normele uniunii economice”, ca în toate celelalte state UE vizate, cu excepția Croației.
Bulgaria și Croația s-au apropiat cel mai mult, lipsindu-le dintre criterii doar cel privind cursul de schimb, ca și celorlalte țări candidate, întrucât nu sunt membre ale mecanismului MCS II.
Nici România nu participă la mecanismul cursului de schimb (MCS II).
Nici unul dintre statele membre care nu sunt incluse în Zona Euro „nu îndeplinește în momentul de față toate condițiile formale pentru aderarea la zona euro”.
Inflaţia
Deşi rata medie a inflaţiei pe ultimele 12 luni era în martie 2018 chiar la nivelul pragului de referinţă pentru convergență (1,9%), proiecţiile indică o creştere considerabilă pentru lunile viitoare, potrivit raportului CE.
Valoarea inflaţiei medii lunare a fost de 1,9%. Valoarea de referinţă s-a calculat ca medie a ratei medii lunare din Cipru, Irlanda și Finlanda plus 1,5 puncte procentuale.
Rata inflației nu poate fi mai mare cu mai mult de 1,5 puncte procentuale față de rata medie a celor 3 state membre care înregistrează cele mai bune rezultate.
După un minim de -3% în mai 2016, indicele armonizat al prețurilor de consum (HIPC) a accelerat și, de la 0,6% în august 2017, a ajuns la 2,6% în decembrie.
Creșterea inflaţiei s-a accentuat în 2018, ca urmare a dispariției efectului de bază a scăderii TVA, ajungând la 4% în martie și va ajunge la 4,2% în 2018, potrivit raportului citat.
Dobânzile pe termen lung
Randamentul mediu al obligaţiunilor suverane benchmark pe termen lung este cu 0,9 puncte procentuale peste valoarea de referință pentru convergență, de 3,2%, calculată cu media ratelor titlurilor Ciprului, Irlandei și Finlandei, plus 2 puncte procentuale, spune Raportului de convergență 2018.
Media mobilă pe 12 luni a randamentelor titlurilor de stat românești de referință pe termen lung (benchmark) a ajuns la 4,1% în martie 2018 (ultima luată în calculul evaluării).
Media mobilă pe 12 luni este media artimetică în care luna cea mai îndepărtată în timp este înlocuită cu ce mai recentă.
Dobânzile au anticipat și au urmat tendințele presiunilor inflaționiste
Sănătatea finanțelor publice
Cu toate că deficitul bugetar a fost de 2,7% din PIB, la limită sub pragul maxim de 3% stabilit de Tratatul de funcționare al Uniunii Europene (TFEU), creșterea accentuată de la 0,8% în 2015, ca și neindeplinirea obiectivului pe termen mediu (MTO) nu recomandă favorabil România din punctul convergenței cu Zona Euro.
Comisia Europeană (CE) a estimat deja că deficitul bugetar consolidat va crește până la 3,4% în 2018 și la 3,8% în 2019, iar deficitul structural va crește până la 3¾% şi la 4¼% în 2018, respectiv 2019, ca urmare a politicilor fiscale, salariale și de pensii.
Implemetarea cadrului fiscal (mai ales a Legii responsabilității fiscale) a fost „slabă în ultimi ani”, spune raportul citat.
Problema MTO
„Regula echilibrului structural bugetar cere respectarea obiectivului bugetar pe termen mediu (MTO, 1% din PIB), iar regula a fost încălcată încă din 2016”.
Deficitele prea apropiate de limita de 3% din PIB, „în condițiile unei depășiri în creștere a potențialului (de creștere economică) implică o deteriorare în continuare a echilibrului bugetar, din nou, în ciuda regulei”, spune Raportul de convergență al CE.
Pe de altă parte, Comisia Europeană (CE) a adresat, tot miercuri, încă un avertisment României cu privire la existența unei deviații semnificative de la traiectoria de ajustare către obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO) din 2017.
De asemeni CE recomandă Consiliului UE să emită o decizie privind faptul că România „nu a luat măsuri eficiente pentru a corecta abaterea semnificativă” de la MTO.
Planurile fiscale pe termen mediu nu sunt adecvate cu procesul bugetar, iar opiniile și recomandările Consiliului Fiscal nu sunt suficent luate în seamă”, potrivit raportului citat.
Menţinerea datoriei publice sub 60% din PIB, cât spune criteriul respectiv de convergenţă, devine mai puțin favorabilă din cauza creșterii PIB-ului nominal în urma amplificării stimulării consumului.
Stabilitatea cursului valutar
„Deprecierea leului a fost propulsată de politicile fiscale pro-ciclice, care au condus la creșterea importurilor și la niveluri înalte ale deficituluide cont curent, ca șide aștepările privind inflația ridicată ”
Pe parcurul celor doi ani de la raportul anterior, leul s-a depeciat cu circa 4%, ceea ce înseamnă o volatilitate relativ mai mică în comparație cu alte valute din regiunecu regim de flotare controlată.
Totuși, România nu participă la mecanismul cursului de schimb (MCS II), așa cum spune criteriul formal de convergență.
Independenţa BNR
Independența BNR a fost analizată de Comisia Europeană, în contextul celei de-al cincilea criterii de convergență, cel privind adaptarea legislației naționale.
„O serie de incompatibilități și imperfecțiuni au fost identificate” în legătură cu Tratatul european și cu statutele Sistemului European al Băncilor Centrale (ESCB) și al Băncii Centrale Europene (ECB).
Dintre probleme se remarcă:
prevederea din Legea BNR privind participarea ministrului de Finanțe sau a unui secretar de stat din minister la ședințele Consiliului de Administrație al BNR: participarea lor, chiar și fără drept de vot, poate influența deciziile băncii centrale;
Legea BNR ar trebui să oblige explicit guvernul să nu încerce să-i influențeze pe membrii organismelor de decizie ai băncii în îndeplinirea atribuțiilor lor;
eventualul apel la Curtea Europeană de Justiție a UE ar trebui inclus în lege în cazul revocării din funcție a unui membru al Consiliului BNR (inclusiv a guvernatorului).
Urmărește-ne pe Google News
