luni

17 ianuarie, 2022

Ce înseamnă salariul minim în UE și în România: de la puterea de cumpărare la specificul românesc

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

7 februarie, 2021

Salariul minim pe economie din România ( 458 euro) s-a situat în ianuarie 2021 peste cel din Ungaria ( 442 euro) și cu mult peste cel din Bulgaria (332 euro), potrivit datelor publicate de Eurostat.

Între statele ECE, sumele mimime ceva mai mari decât la noi se câștigă în Letonia (500 euro) și Croația (563 euro).


Cele mai mari valori s-au consemnat în Luxemburg (2.202 euro) și Irlanda (1.724 euro).
De reținut, doar în 21 din cele 27 de state membre a fost stabilit acest reper național pe piața muncii, iar economiile cele mai dezvoltate sunt grupate în jurul valorii de 1.600 euro ( Olanda 1.685 euro, Belgia 1.626 euro, Germania 1.614 euro și Franța 1.555 euro).

Puterea de cumpărare a salariilor minime

Raportul de 6,6 la 1 între cel mai mare și cel mai mic salariu minim din UE se reduce considerabil atunci când se face ajustarea cu nivelul prețurilor din fiecare țară, pentru a stabili puterea de cumpărare într-o monedă comună care ar face echivalența corectă, prescurtată PPS ( paritatea puterilor de cumpărare standard). Ecartul se reduce în acest caz la 2,7 la 1, pentru că în Luxemburg se ajunge la 1.668 PPS față de 623 PPS în Bulgaria.

În această variantă, care exprimă puterea reală de cumpărare, salariul minim din România este mai mare decât cel din alte șapte state europene, și anume Croația, Cehia, Ungaria, Slovacia, Estonia, Letonia și Bulgaria.


Analiza Eurostat, bazată pe date culese într-o perioadă de patru ani, face trimitere și la valoarea raportului între salariul minim pe economie și valoarea câștigului median lunar, dezideratul declarat al polticilor sociale europene fiind un prag de 60% care include și veniturile celor care lucrează cu durată redusă.

Surprinzător, alături de Franța (66%), Portugalia (64%) și Slovenia (62%), România (61%) făcea parte în 2018 dintre cele patru țări care îndeplinesc această cerință.
La polul opus, șase state nu ajungeau cu salariul minim la jumătate din venitul median, și anume Croația, Cehia și Letonia (toate cu 49%), Spania (44%), Malta (43%) și Estonia (42%).

Din păcate, cu 13,3%, ne situam, însă, pe locul al treilea între țările ce au cele mai mari proporții ale angajaților care câștigă foarte puțin, sub pragul stabilit la nivel european de 105% din nivelul salariului minim pe economie, și numai după Slovenia (15,2%) și Bulgaria (14,1%):

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

 

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

3 răspunsuri

  1. România este singura țară în care salariatul achită integral contribuțiile la pensie și la sănătate. Angajatorul din celelalte state achita o parte consistentă a acestor contribuții. Dacă ținem cont de asta, salariul minim din România este cel mai mic.

    1. Nu stiu dacă e chiar cel mai mic – ar trebui făcută o analiză pe salariile nete, dar e foarte greu pentru că ele au ajuns să depindă foarte mult de domenii – noi nu mai avem de mult impozitare unică sau coerentă nici măcar la veniturile salariale, darămite la companii.
      dar e adevărat că suntem tara in care contributiile au fost mutate integral pe salariati. personal, nu stiu dacă asta e un lucru bun sau un lucru rău – oricum efectul e acelasi: si fondul de pensii si cel de sănătate sunt completate cu bani din bugetul mare

  2. Da, ar fi greu de facut analiza pe salarii nete, dar nu aceasta ne-ar releva situatia reala ? Daca toate analizele se fac luand din statistici doar datele care ne ajuta in concluzia pe care am stabilit-o anterior (ca e foarte bine asa cum e)…atunci acesta este scopul dar nu este o analiza!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

3 răspunsuri

  1. România este singura țară în care salariatul achită integral contribuțiile la pensie și la sănătate. Angajatorul din celelalte state achita o parte consistentă a acestor contribuții. Dacă ținem cont de asta, salariul minim din România este cel mai mic.

    1. Nu stiu dacă e chiar cel mai mic – ar trebui făcută o analiză pe salariile nete, dar e foarte greu pentru că ele au ajuns să depindă foarte mult de domenii – noi nu mai avem de mult impozitare unică sau coerentă nici măcar la veniturile salariale, darămite la companii.
      dar e adevărat că suntem tara in care contributiile au fost mutate integral pe salariati. personal, nu stiu dacă asta e un lucru bun sau un lucru rău – oricum efectul e acelasi: si fondul de pensii si cel de sănătate sunt completate cu bani din bugetul mare

  2. Da, ar fi greu de facut analiza pe salarii nete, dar nu aceasta ne-ar releva situatia reala ? Daca toate analizele se fac luand din statistici doar datele care ne ajuta in concluzia pe care am stabilit-o anterior (ca e foarte bine asa cum e)…atunci acesta este scopul dar nu este o analiza!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

 ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium) va...

rrr