CCR a admis miercuri, parţial, sesizările constituirea comisiilor parlamentare speciale pentru Codul administrativ și pentru legile securităţii naţionale, deoarece acestea nu au drept de iniţiativă legislativă.
Comunicatul Curții explică motivul neconstituționalității:
Curtea a reţinut că dispoziţiile art.1 lit.e) teza întâi din Hotărârea Parlamentului nr.19/2018 şi cele art. art.1 lit.e) teza întâi din Hotărârea Parlamentului nr.20/2018, având conţinut identic, potrivit căruia «Comisia poate avea rol de iniţiator al propunerilor legislative în domeniul (…)» contravin prevederilor art.74 alin.(1) din Constituţie, care prevăd expres şi limitativ titularii dreptului de iniţiativă legislativă, şi anume Guvernul, deputaţii, senatorii şi, cu îndeplinirea unor condiţii speciale, un număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot.
Nefiind inclusă în această enumerare, o comisie parlamentară nu poate exercita în nume propriu acest drept, deoarece reprezintă o entitate distinctă de cea a membrilor săi parlamentari, doar aceştia din urmă având dreptul de iniţiativă legislativă, în virtutea rolului lor constituţional.
Celelalte aspecte invocate de PNL şi USR în sesizările analizate de CCR au fost respinse.
Problemele semnalate Curţii Constituţionale de către PNL, referitor la Comisia pentru legile de siguranță națională:
- lipsa de claritate şi precizie a obiectivului definit al comisiei speciale, fapt care generează impredictibilitate cu privire la procedura de legiferare
- restrângerea competenţelor prevăzute comisiilor parlamentare permanente de a dezbate proiecte din domeniul de analiză alocat acestora
- generarea unei neclarităţi asupra ordinii de sesizare a camerelor Parlamentului
- încălcarea prevederilor constituţionale privitoare la iniţierea propunerilor legislative, îngrădirea accesului mass-media la lucrările comisiei speciale
