fbpx

La obiect

România și industria importurilor ilegale de deșeuri

România a declanșat anul acesta cea mai amplă operațiune împotriva unei adevărate industrii constituite din importuri ilegale de deșeuri – până pe 13 iunie au… Mai mult

14.06.2021

Evenimentul

Decizii la summitul NATO de la Bruxelles: China, pusă pe aceeași poziție cu Rusia – abordare unitară a Occidentului față de Beijing

Secretarul General NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat luni că Rusia și China amenință ordinea internațională bazată pe reguli. În ceea ce privește relația cu Rusia,… Mai mult

14.06.2021

La obiect

Deficitul de cont curent – dublat după prima treime a anului, datoria externă a urcat spre 127 mld. euro

Balanța de plăți a înregistrat după luna aprilie 2021 un deficit de cont curent de 4.710 milioane euro, cu circa 107% peste nivelul din aceeași… Mai mult

14.06.2021

La obiect

Aprilie 2021 – producția industrială, scădere conjuncturală dar perspective bune per total

România a consemnat în luna aprilie 2021 o scădere la producția industriala de 5,9% față de luna anterioară, potrivit datelor publicate de INS. Valoarea ajustată… Mai mult

14.06.2021

Cât cântăresc (doar) 5 luni de pandemie în povara finanțării datoriei publice a următorului deceniu

de Alexandra Pele , 14.9.2020

Datoria publică a României a urcat în iulie la 42,2% din PIB, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor Publice (MFP). Deși nivelul este sub ținta europeană de 60% din PIB, efectele creșterii datoriei se vor resimți în finanțele publice ale următorului deceniu, după cum rezultă din datele actualizate privind serviciul datoriei publice.

Față de prognoza din ianuarie, statul ar urma să plătească rate de capital suplimentare de 53,5 miliarde de lei, precum și dobânzi și comisioane în plus de 16,8 miliarde de lei, potrivit calculelor cursdeguvernare.ro pe baza datelor MFP.

Creșterea datoriei publice este o consecință inevitabilă a efectelor generate de pandemia Covid-19 asupra bugetului României. În primele șapte luni din 2020, deficitul bugetar s-a apropiat de 50 de miliarde de lei (echivalentul a 4,7% din PIB), iar aproape jumătate din acest deficit a fost generat de impactul pandemiei. Pe de o parte, veniturile colectate la buget au fost mai mai mici, iar pe de altă parte cheltuielile au crescut pentru a acomoda măsurile de sprijinire a mediului privat, precum și pentru a finanța spitalele și nevoile sanitare.

La sfârșitul lunii iunie, statul a actualizat necesarul de finanțare al României pentru 2020. Astfel, Guvernul va trebui să împrumute în acest an 120 de miliarde de lei, cu 40% peste nivelul prognozat inițial, pentru a finanța datoriile care ajung la scadență și deficitul bugetar.

”Necesarul brut de finanțare la nivel guvernamental pentru anul 2020 se revizuiește la suma de 120 de miliarde de lei, determinat de nivelul previzionat de 6,7% din PIB (circa 72,5 miliarde de lei) al deficitului bugetar, urmare a primei rectificări bugetare aprobate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, precum și de volumul datoriei de refinanțat în anul 2020, în sumă de circa 47,4 miliarde de lei”, se arată într-un document publicat de MFP.

Povara COVID-19: datorii suplimentare de peste 50 de mld. lei în următorul deceniu

Împrumuturile din 2020 au modificat semnificativ serviciul datoriei publice pentru următorul deceniu, reiese din rapoartele actualizate ale Ministerului Finanțelor Publice (MFP).

Dacă la începutul anului, Finanțele estimau că în 2021 România va avea nevoie de circa 56,2 miliarde de lei pentru a restitui împrumuturile ajunse la scadență (în general prin contractarea de noi credite) și pentru plata dobânzilor și comisioanelor aferente creditelor încă în vigoare, suma a fost revizuită la 62,3 miliarde de lei, în creștere cu 8,5%.

În tabelul de mai jos sunt ilustrate diferențele dintre proiecția serviciului datoriei publice realizată de Finanțe în ianuarie 2020 și cea din iulie 2020, cea mai recentă disponibilă.

Sursă date: MFP

Cum statul preferă să se împrumute pe termene mai lungi pentru a obține dobânzi mai avantajoase, majoritatea împrumuturilor suplimentare luate în acest an generează un impact asupra serviciului datoriei publice abia începând cu a doua jumătate a deceniului.

Cifrele indică o creștere a sumelor cu 30-35% în unii ani și chiar o dublare pentru 2030. Dacă înainte de pandemiei, executivul anticipa că în 2030 va avea de plătit în contul datoriei publice rate de 5 miliarde de lei și dobânzi de 3,1 miliarde de lei, sumele au fost revizuite la 15,4 miliarde de lei, respectiv 4,1 miliarde de lei, în creștere cu 208%, respectiv 32,3%, potrivit calculelor cursdeguvernare.ro.

Dobânzi și comisioane suplimentare de peste 16 mld. lei

Doar dobânzile suplimentare pe care România le va plăti în următorul deceniu ca urmare a impactului Covid-19 asupra datoriei publice se ridică la 16,8 miliarde de lei în perioada 2020-2030, echivalentul a peste jumătate din bugetul de investiții publice a statului într-un an (cheltuielile de capital).

În total, statul va plăti în următoru deceniu dobânzi și comisioane de peste 100 de miliarde de lei, vârful fiind anul 2021, când efortul bugetar plata acestora va fi de 15,3 miliarde de lei, potrivit datelor MFP.

Investitorii percep României cele mai mari dobânzi din UE. În 2018, spre exemplu, România era țara UE care plătea cele mai mari dobânzi la împrumuturile pe termen lung, de circa patru ori peste media zonei euro și de trei ori peste media europeană, potrivit celei mai recente analize Eurostat asupra mcby – Maastricht criterion bond yields – indicator folosit pentru evaluarea aderării unui stat la zona euro.

Datele Eurostat din iunie indică un cost mediu de 3,89% pe an pentru obligațiunile României pe zece ani, de aproape trei ori mai mare decât dobânzile la care se împrumută Polonia, spre exemplu.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.9.2020

Lăsați un comentariu


Europa

România, doar 24% din populație vaccinată antiCovid – stocurile încep să expire, cresc donațiile către vecinii care nu sunt membri UE

Razvan Diaconu

Doar 24% din populația României s-a vaccinat anti-Covid cu cel puțin o doză, până la 21 iunie,  conform ourworldindata.org, procent ce menține țara pe penultimul… Mai mult

Stiri

Senatul a respins cererea lui Klaus Iohannis pentru introducerea orelor de educație sexuală

Razvan Diaconu

Cererea președintelui Klaus Iohannis de reexaminare a legii care prevede introducerea cursurilor de „educație sanitară” în loc de „educație sexuală” și condiționează participarea elevilor la… Mai mult

Stiri

Latini și balcanici: România – pe loc fruntaș în UE la populația inactivă. Deținem ecartul maxim între bărbați și femei

Marin Pana

România s-a situat anul trecut pe locul 5 în rândul țărilor UE la rata de inactivitate ( persoane în afara forței de muncă), potrivit datelor… Mai mult

Europa

Spania i-a grațiat pe liderii separatiști încarcerați după referendumul de independență al Cataloniei

Iulian Soare

Prim-ministrul spaniol, Pedro Sanchez (foto), a anunțat că guvernul său îi grațiază marți pe cei nouă lideri catalani închiși după referendumul din 2017 pentru independența… Mai mult

Stiri

Legea privind cumpărarea vechimii în muncă a fost promulgată

Razvan Diaconu

Administrația Prezidențială a anunțat marți că președintele Iohannis a promulgat legea care permite cumpărarea vechimii în muncă – Legea de aprobare a Ordonanței de urgență… Mai mult

Europa

Comisia deschide a patra anchetă împotriva Google – sunt verificate serviciile de publicitate

Iulian Soare

Comisia Europeană a anunțat marți că a deschis o investigație împotriva Google, urmând să verifice dacă compania își favorizează propriile servicii de publicitate în detrimentul… Mai mult

Stiri

Fără domiciliu în cartea de identitate – propunere USR PLUS. Măsura ar forța interoperabilitatea bazelor de date

Razvan Diaconu

USR-PLUS va propune coaliției de guvernare o modificare de structură la cartea de identitate, astfel încât aceasta să nu mai conțină adresa de domiciliu a… Mai mult