fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Alarmă în Indexul BM: Copiii români nu vor atinge decât 58% din potențialul lor de productivitate

În medie, un copil născut acum în România va atinge doar jumătate din potențialul unui adult cu stare de sănătate bună și complet educat, atrage… Mai mult

17.09.2020

La obiect

O improvizație de 100 de milioane de euro: cel mult 7% din călătorii de pe Aeroportul Otopeni pot folosi trenul special din Gara de Nord la orele de vârf

Mult așteptatul tren care face legătura între Gara de Nord din Capitală și Aeroportul Otopeni, și care ar urma să fie pus în funcțiune lunile… Mai mult

17.09.2020

Chestiunea

Construcțiile după 7 luni, cu 20% peste nivelul din 2019. Totuși, la locuințe noi s-ar impune actualizarea taxării

Potrivit datelor comunicate de INS, pe primele 7 luni ale anului, volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 18,1% în serie brută și cu 20%… Mai mult

16.09.2020

Europa

Indicii despre cum va arăta cadrul referitor la salariul minim în UE: “Salariile de dumping distrug demnitatea muncii” – Ursula von der Leyen.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, miercuri, în discursul ei privind starea Uniunii Europene, că executivul de la Bruxelles va propune actul… Mai mult

16.09.2020

Cât cântăresc (doar) 5 luni de pandemie în povara finanțării datoriei publice a următorului deceniu

de Alexandra Pele , 14.9.2020

Datoria publică a României a urcat în iulie la 42,2% din PIB, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor Publice (MFP). Deși nivelul este sub ținta europeană de 60% din PIB, efectele creșterii datoriei se vor resimți în finanțele publice ale următorului deceniu, după cum rezultă din datele actualizate privind serviciul datoriei publice.

Față de prognoza din ianuarie, statul ar urma să plătească rate de capital suplimentare de 53,5 miliarde de lei, precum și dobânzi și comisioane în plus de 16,8 miliarde de lei, potrivit calculelor cursdeguvernare.ro pe baza datelor MFP.

Creșterea datoriei publice este o consecință inevitabilă a efectelor generate de pandemia Covid-19 asupra bugetului României. În primele șapte luni din 2020, deficitul bugetar s-a apropiat de 50 de miliarde de lei (echivalentul a 4,7% din PIB), iar aproape jumătate din acest deficit a fost generat de impactul pandemiei. Pe de o parte, veniturile colectate la buget au fost mai mai mici, iar pe de altă parte cheltuielile au crescut pentru a acomoda măsurile de sprijinire a mediului privat, precum și pentru a finanța spitalele și nevoile sanitare.

La sfârșitul lunii iunie, statul a actualizat necesarul de finanțare al României pentru 2020. Astfel, Guvernul va trebui să împrumute în acest an 120 de miliarde de lei, cu 40% peste nivelul prognozat inițial, pentru a finanța datoriile care ajung la scadență și deficitul bugetar.

”Necesarul brut de finanțare la nivel guvernamental pentru anul 2020 se revizuiește la suma de 120 de miliarde de lei, determinat de nivelul previzionat de 6,7% din PIB (circa 72,5 miliarde de lei) al deficitului bugetar, urmare a primei rectificări bugetare aprobate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, precum și de volumul datoriei de refinanțat în anul 2020, în sumă de circa 47,4 miliarde de lei”, se arată într-un document publicat de MFP.

Povara COVID-19: datorii suplimentare de peste 50 de mld. lei în următorul deceniu

Împrumuturile din 2020 au modificat semnificativ serviciul datoriei publice pentru următorul deceniu, reiese din rapoartele actualizate ale Ministerului Finanțelor Publice (MFP).

Dacă la începutul anului, Finanțele estimau că în 2021 România va avea nevoie de circa 56,2 miliarde de lei pentru a restitui împrumuturile ajunse la scadență (în general prin contractarea de noi credite) și pentru plata dobânzilor și comisioanelor aferente creditelor încă în vigoare, suma a fost revizuită la 62,3 miliarde de lei, în creștere cu 8,5%.

În tabelul de mai jos sunt ilustrate diferențele dintre proiecția serviciului datoriei publice realizată de Finanțe în ianuarie 2020 și cea din iulie 2020, cea mai recentă disponibilă.

Sursă date: MFP

Cum statul preferă să se împrumute pe termene mai lungi pentru a obține dobânzi mai avantajoase, majoritatea împrumuturilor suplimentare luate în acest an generează un impact asupra serviciului datoriei publice abia începând cu a doua jumătate a deceniului.

Cifrele indică o creștere a sumelor cu 30-35% în unii ani și chiar o dublare pentru 2030. Dacă înainte de pandemiei, executivul anticipa că în 2030 va avea de plătit în contul datoriei publice rate de 5 miliarde de lei și dobânzi de 3,1 miliarde de lei, sumele au fost revizuite la 15,4 miliarde de lei, respectiv 4,1 miliarde de lei, în creștere cu 208%, respectiv 32,3%, potrivit calculelor cursdeguvernare.ro.

Dobânzi și comisioane suplimentare de peste 16 mld. lei

Doar dobânzile suplimentare pe care România le va plăti în următorul deceniu ca urmare a impactului Covid-19 asupra datoriei publice se ridică la 16,8 miliarde de lei în perioada 2020-2030, echivalentul a peste jumătate din bugetul de investiții publice a statului într-un an (cheltuielile de capital).

În total, statul va plăti în următoru deceniu dobânzi și comisioane de peste 100 de miliarde de lei, vârful fiind anul 2021, când efortul bugetar plata acestora va fi de 15,3 miliarde de lei, potrivit datelor MFP.

Investitorii percep României cele mai mari dobânzi din UE. În 2018, spre exemplu, România era țara UE care plătea cele mai mari dobânzi la împrumuturile pe termen lung, de circa patru ori peste media zonei euro și de trei ori peste media europeană, potrivit celei mai recente analize Eurostat asupra mcby – Maastricht criterion bond yields – indicator folosit pentru evaluarea aderării unui stat la zona euro.

Datele Eurostat din iunie indică un cost mediu de 3,89% pe an pentru obligațiunile României pe zece ani, de aproape trei ori mai mare decât dobânzile la care se împrumută Polonia, spre exemplu.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.9.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

O instanță a suspendat interdicția de descărcare a aplicației TikTok

Iulian Soare

Un judecător din Statele Unite (Carl Nichols, de la o instanță din Washington) a suspendat ordinul prin care administraţia Trump interzicea descărcarea aplicaţia chineză TikTok.… Mai mult

Stiri

Un mort a câștigat alegerile de la Deveselu – alegătorii l-au votat cu bună știință. Alegerile se repetă

Razvan Diaconu

Primarul comunei Deveselu, din Olt, Ion Aliman, mort în 17 septembrie, din cauza COVID-19, ”a câștigat” alegerile locale 2020. Oamenii au mers cu lumânări la… Mai mult

Stiri

Alegeri locale 2020 – învingătorii marilor orașe

Razvan Diaconu

Pe măsură ce devin disponibile rezultatele parțiale apar și surprizele alegerilor locale: Nicolae Robu a pierdut alegerile locale pentru Primăria Timișoarei în favoarea candidatului USR-Plus,… Mai mult

Stiri

Harta politică a alegerilor locale: cine a câștigat Consiliile Județene, structura noului Consiliu General al Capitalei

Razvan Diaconu

La președinția consiliilor județene, PSD are reprezentanți în 20 de județe, PNL a câștigat în 17, iar UDMR în patru. La alegerile locale din 2020… Mai mult

Stiri

A căzut baronul Oprișan – Cătălin Dumitru Toma (PNL) a câștigat șefia CJ Vrancea

Razvan Diaconu

Cătălin Dumitru Toma (foto), senator PNL, va fi noul președinte al Consiliului Județean Vrancea, anunță Digi 24. Funcția de președinte CJ Vrancea a fost ocupată… Mai mult

Stiri

Exit-poll București: 47,8% Nicușor Dan, 38,2% Gabriela Firea. PNL și USR-PLUS câștigă sigur 3 din cele 6 sectoare

Razvan Diaconu

Nicușor Dan – 47,8%, Gabriela Firea – 38,2% – este rezultatul exit-poll-ului la finele zilei de 27 septembrie la alegerile locale pentru Capitală. Traian Băsescu… Mai mult

Europa

Ultraconservatorii iranieni susțin că Iranul are o nouă rachetă balistică

Iulian Soare

Gărzile Revoluţionare, armata ideologică a Iranului, au dezvăluit duminică o nouă rachetă balistică anti-navă, cu o rază de acţiune “probabilă” de peste 700 km, pe… Mai mult