Datoria publică a României a urcat în iulie la 42,2% din PIB, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor Publice (MFP). Deși nivelul este sub ținta europeană de 60% din PIB, efectele creșterii datoriei se vor resimți în finanțele publice ale următorului deceniu, după cum rezultă din datele actualizate privind serviciul datoriei publice.
Față de prognoza din ianuarie, statul ar urma să plătească rate de capital suplimentare de 53,5 miliarde de lei, precum și dobânzi și comisioane în plus de 16,8 miliarde de lei, potrivit calculelor cursdeguvernare.ro pe baza datelor MFP.
Creșterea datoriei publice este o consecință inevitabilă a efectelor generate de pandemia Covid-19 asupra bugetului României. În primele șapte luni din 2020, deficitul bugetar s-a apropiat de 50 de miliarde de lei (echivalentul a 4,7% din PIB), iar aproape jumătate din acest deficit a fost generat de impactul pandemiei. Pe de o parte, veniturile colectate la buget au fost mai mai mici, iar pe de altă parte cheltuielile au crescut pentru a acomoda măsurile de sprijinire a mediului privat, precum și pentru a finanța spitalele și nevoile sanitare.
La sfârșitul lunii iunie, statul a actualizat necesarul de finanțare al României pentru 2020. Astfel, Guvernul va trebui să împrumute în acest an 120 de miliarde de lei, cu 40% peste nivelul prognozat inițial, pentru a finanța datoriile care ajung la scadență și deficitul bugetar.
”Necesarul brut de finanțare la nivel guvernamental pentru anul 2020 se revizuiește la suma de 120 de miliarde de lei, determinat de nivelul previzionat de 6,7% din PIB (circa 72,5 miliarde de lei) al deficitului bugetar, urmare a primei rectificări bugetare aprobate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, precum și de volumul datoriei de refinanțat în anul 2020, în sumă de circa 47,4 miliarde de lei”, se arată într-un document publicat de MFP.
Povara COVID-19: datorii suplimentare de peste 50 de mld. lei în următorul deceniu
Împrumuturile din 2020 au modificat semnificativ serviciul datoriei publice pentru următorul deceniu, reiese din rapoartele actualizate ale Ministerului Finanțelor Publice (MFP).
Dacă la începutul anului, Finanțele estimau că în 2021 România va avea nevoie de circa 56,2 miliarde de lei pentru a restitui împrumuturile ajunse la scadență (în general prin contractarea de noi credite) și pentru plata dobânzilor și comisioanelor aferente creditelor încă în vigoare, suma a fost revizuită la 62,3 miliarde de lei, în creștere cu 8,5%.
În tabelul de mai jos sunt ilustrate diferențele dintre proiecția serviciului datoriei publice realizată de Finanțe în ianuarie 2020 și cea din iulie 2020, cea mai recentă disponibilă.
Sursă date: MFP
Cum statul preferă să se împrumute pe termene mai lungi pentru a obține dobânzi mai avantajoase, majoritatea împrumuturilor suplimentare luate în acest an generează un impact asupra serviciului datoriei publice abia începând cu a doua jumătate a deceniului.
Cifrele indică o creștere a sumelor cu 30-35% în unii ani și chiar o dublare pentru 2030. Dacă înainte de pandemiei, executivul anticipa că în 2030 va avea de plătit în contul datoriei publice rate de 5 miliarde de lei și dobânzi de 3,1 miliarde de lei, sumele au fost revizuite la 15,4 miliarde de lei, respectiv 4,1 miliarde de lei, în creștere cu 208%, respectiv 32,3%, potrivit calculelor cursdeguvernare.ro.
Dobânzi și comisioane suplimentare de peste 16 mld. lei
Doar dobânzile suplimentare pe care România le va plăti în următorul deceniu ca urmare a impactului Covid-19 asupra datoriei publice se ridică la 16,8 miliarde de lei în perioada 2020-2030, echivalentul a peste jumătate din bugetul de investiții publice a statului într-un an (cheltuielile de capital).
În total, statul va plăti în următoru deceniu dobânzi și comisioane de peste 100 de miliarde de lei, vârful fiind anul 2021, când efortul bugetar plata acestora va fi de 15,3 miliarde de lei, potrivit datelor MFP.
Investitorii percep României cele mai mari dobânzi din UE. În 2018, spre exemplu, România era țara UE care plătea cele mai mari dobânzi la împrumuturile pe termen lung, de circa patru ori peste media zonei euro și de trei ori peste media europeană, potrivit celei mai recente analize Eurostat asupra mcby – Maastricht criterion bond yields – indicator folosit pentru evaluarea aderării unui stat la zona euro.
Datele Eurostat din iunie indică un cost mediu de 3,89% pe an pentru obligațiunile României pe zece ani, de aproape trei ori mai mare decât dobânzile la care se împrumută Polonia, spre exemplu.
