Problema salarizării unitare va fi discutată în ședință de guvern miercuri, când s-ar putea lua decizia abandonării proiectului unei legi în acest sens, după ce Cabinetul a constatat că bugetele până în 2020 nu permit o astfel de reglementare.
Premierul a declarat luni că încă se analizează impactul diferitelor variante și capacitatea bugetelor pe viitorii patru ani de a suporta o astfel de reglementare.
El a sugerat că sarcina unei noi variante a salarizării ar putea fi lăsată succesorilor acestui cabinet, Guvernul actual limitându-se doar la demararea corecțiilor, măsură ce va fi cuprinsă în proiectul de buget pe 2017 și care va avea amploarea pe care o va permite bugetul.
“Avem o dată soluția aceasta a mobilizării resurselor bugetare până în 2020, limitate așa cum sunt, și să vedem ce putem face cu ele și să gândim o lege pe patru ani pornind de la un nivel de salariu minim și de acolo în sus să vedem ce și unde putem reechilibra lucrurile sau o altă abordare la care ne gândim la fel foarte serios.
În măsura în care considerăm că nu putem pune pe masă un proiect de lege al salarizării bugetare realist multianual, cu șanse de aplicare, să vedem ce putem face în anul care vine, cu resursele pe care știm că le putem mobiliza prin proiectul de buget pe care îl vom propune și să venim cel puțin cu această primă fază a reechilibrării, urmând să gândească viitorul Guvern, viitorul Parlament, în funcție de ce își asumă și din punct de vedere al politicii bugetare, o continuare a acestei abordări”, a declarat premierul la o întâlnire cu reprezentanții Asociației Municipiilor din România.
Din punct de vedere bugetar, proiectul nu este aplicabil
Pe 13 ianuarie, Guvernul înființa oficial Grupul de lucru interministerial pentru elaborarea proiectului de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și anunța că vom avea o lege a salarizării la jumătatea lunii februarie.
La mijlocul lunii februarie, discuțiile au fost întrerupte brusc după calcularea impactului celor trei variante de lege, când a devenit limpede că fondurile necesare pentru orice grilă de salarizare finalizată depășește cu mult capacitatea bugetelor estimate până în 2020.
Premierul a explicat luni depășitea graficului optimist fixat în ianuarie:
„Multă lume se întreabă de ce am tot prelungit prezentarea acestui proiect de lege.
Pentru că ceea ce noi am moștenit în Guvern, ceea ce a fost lucrat de Guvernul precedent în anul trecut, noi am considerat că din punct de vedere bugetar nu este aplicabil.
Ambiția proiectului respectiv era mult dincolo de ceea ce bugetul poate să susțină în anii următori, până în 2020.
Nu vorbesc despre utilitatea unei astfel de legi, pentru că avem nevoie de o lege care să ducă la o reechilibrare și chiar la o regândire a sistemului de salarizare a funcției publice, dar n-aș vrea să venim cu un proiect de lege pe care să-l adoptăm și să aibă soarta proiectului de lege din 2010, care (…) nu a fost aplicat„, a declarat luni Dacian Cioloș.
Corecții în funcție de posibilități
La una dintre întâlnirile grupului interministerial, reprezentanții Finanțelor au prezentat în locul unui proiect al salarizării sau al schemei pe care să fie corectate veniturile, fondurile cu personalul bugetar disponibile anii vitori, fonduri în marja cărora se pot face corecțiile:
- 2017 – 59 miliarde de lei
- 2018 – 61,5 miliarde
- 2019 – 64,4 miliarde lei
Anul acesta, plata angajaților din sistemul bugetar costă statul 57,3 miliarde de lei.
Corecțiile care trebuie operate:
- Suprapunerea celor 24 de clase de la bază, din totalul de 110 clase existente acum în Legea 284.
- Nivelurile diferite de salarizare pentru aceeaşi funcţie, atât în cadrul aceleiaşi instituţii, cât şi în instituţii diferite
Salariile de bază ale unor persoane care au vechime în muncă sunt egale cu cele ale persoanelor nou-angajate, fără vechime în muncă, din cauza majorărilor succesive ale salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată de la 600 lei cât era în anul 2010 la 1.250 lei cât va fi în anul 2016; - Salariile de bază ale unor persoane angajate cu studii superioare se situează la acelaşi nivel cu salariile de bază ale persoanelor angajate pe studii medii, datorită majorării salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată
Cu fiecare amânare, salarizarea pe grile unitare devine tot mai costisitoare, însă.
De la 1 mai, salariul minim pe economie devine 1.250 de lei, ceea ce înseamnă o nouă comasare a claselor. De majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată va beneficia un număr de circa 1.131.686 salariaţi, dintre care 39.322 salariaţi în sectorul bugetar şi 1.092.364 salariaţi din sectorul privat.
