Camera de Comerț Americană în România (AmCham România) consideră că proiectul de buget ar trebui să includă măsuri concrete de creștere a gradului de colectare a veniturilor fiscale, prin modernizarea și digitalizarea administrației fiscale, cât și prin reducerea economiei informale.
Organizația a dat publicității joi un comunicat referitor la proiectul Bugetului de stat pe 2021 în care transmite:
În contextul dezbaterilor pe marginea planificării Bugetului de Stat pentru anul 2021, AmCham România remarcă o serie de direcții pozitive, precum și câteva arii care necesită o atenție sporită în cadrul execuției bugetare.
În primul rând, pe zona de cheltuieli, o zonă în care mediul de afaceri mereu a considerat că este necesară eficiență și prudență, la fel ca în mediul privat, salutăm faptul că bugetul propus este unul de consolidare, prin limitarea cheltuielilor directe.
Tot în zona de cheltuieli, vedem o creștere importantă la capitolul investiții, care ar urma să ajungă în anii următori la un nivel dublu față de anii pre-pandemie și ar fi o alocare fără precedent pentru România. Investițiile sunt destinate infrastructurii, sănătății și educației, domenii pe care AmCham România le consideră esențiale, și care credem că ar fi putut beneficia chiar de alocări suplimentare. Desigur, sperăm ca aceste ambiții să fie însoțite de creșterea capacității de execuție administrativă, capitol la care România are potențial semnificativ de ameliorare.
În al doilea rând, pe zona de venituri, creșterea gradului de colectare rămâne o promisiune facută de numeroase guverne, dar care nu a fost încă realizată, ceea ce ne face să credem că guvernul care va reuși această performanță va rămâne în istoria economică a României. În acest context considerăm că proiectul de buget ar trebui să includă măsuri concrete de creștere a gradului de colectare a veniturilor fiscale, prin modernizarea și digitalizarea administrației fiscale, care să permită atât apropierea acestuia de media europeană, cât și reducerea economiei informale.
Întrucât fondurile europene continuă să fie principala sursă de finanțare a proiectelor de investiții, este obligatorie accelerarea ratei de absorbție începând cu 2021 pentru execuția bugetară și creșterea economică în ansamblu. Prioritățile imediate în acest sens trebuie să fie finalizarea Planului Național de Redresare și Reziliență. Și nu oricum, ci prin avansarea unor proiecte și reforme reale.
În ansamblu, salutăm începerea consolidării fiscale, însă considerăm că se impun măsuri mai curajoase de limitare a deficitului structural pentru perioada 2022 – 2024 (acesta rămânând deocamdată mult peste obiectivul pe termen mediu), atât prin reducerea cheltuielilor, cât și prin creșterea gradului de colectare a veniturilor fiscale și prin absorbția semnificativ îmbunătățită a banilor europeni.
Avem convingerea că un buget de stat coerent, care să reflecte realitățile economice și să răspundă provocărilor actuale, corelat cu un plan Național de Redresare și Reziliență corect proiectat, vor fi definitorii pentru modul în care România va folosi fereastra de oportunitate 2021- 2023, până la următoarele alegeri, pentru a realiza reformele structurale, a menține echilibrul macroeconomic și a valorifica oportunitățile de repoziționare a economiei românești în lanțul valoric global.
Urmărește-ne pe Google News
