Consiliul fiscal a dat publicității, vineri, opinia cu privire la Legea bugetului de stat, Legea bugetului de asigurări sociale de stat pentru anul 2017 și la Strategia Fiscal–Bugetară 2017-2019, semnalând ”o probabilitate ridicată de apariție a unui gap negativ de venituri la nivelul anului 2017, având drept sursă caracterul extrem de optimist al scenariului macroeconomic ce fundamentează proiecția bugetară”.
În document, Consiliul fiscal precizează că își menține obicțiile formulate în opinia preliminară emisă pe data de 27 ianuarie în care a sesizat o subestimare a cheltuielilor și o supradimensionare a veniturilor bugetare.
Concluzii după o analiză care a durat 8 zile
Concluziile finale ale Consiliului fiscal după analiza proiectului de buget sunt:
- Proiectul de buget pe anul 2017, la fel ca și cel al anului anterior, deviază în mod deliberat și substanțial de la regulile fiscale instituite atât de legislația națională, cât și de tratatele europene semnate de România.
- Consiliul fiscal își menține obiecțiile cu privire la abordarea conform căreia plasarea persistentă a deficitului bugetar în vecinătatea imediată a nivelului de referință de 3% din PIB este benignă, considerând că aceasta este susceptibilă să conducă la vulnerabilizarea poziției finanțelor publice și să complice substanțial gestionarea acestora în eventualitatea manifestării unor șocuri adverse, păstrând politica fiscală în capcana unei conduite prociclice.
- Evaluările Consiliului fiscal indică o probabilitate ridicată de apariție a unui gap negativ de venituri la nivelul anului 2017, având drept sursă caracterul extrem de optimist al scenariului macroeconomic ce fundamentează proiecția bugetară.
- Mai mult, Consiliul fiscal identifică o subdimensionare potențială semnificativă a unor agregate bugetare cu caracter nediscreționar și, în concluzie, apreciază drept probabilă necesitatea adoptării unor măsuri corective de natura veniturilor ori a cheltuielilor în vederea evitării depășirii pragului de 3% din PIB pe parcursul execuției bugetare în anul 2017.
- Derapajul bugetar consemnat începând cu 2016 și care se prefigurează a continua și în anii următori este generat de un mix de reduceri agresive de taxe, în special pe consum, combinate cu creșteri ample de cheltuieli bugetare, în special a celor de natură socială. Estimările indică faptul că România are probabil, începând cu anul 2016, de departe cele mai mici venituri fiscale (inclusiv contribuții de asigurări sociale) din UE (alături de Irlanda), ceea ce va complica foarte mult construcția bugetară pe termen mediu.
Distanța care separă România de media veniturilor fiscale în UE28 este de circa 14 pp.din PIB.
Recomandările Consiliului
În aceste condiții, Consiliul fiscal recomandă Guvernului accelerarea măsurilor de reformă structurală cu impact asupra ratei de colectare a veniturilor bugetare și asupra eficienței cheltuirii banilor publici. În acest sens, Consiliul fiscal consideră că urgentarea implementării programului cu Banca Mondială semnat în 2013 de către România cu privire la modernizarea sistemului de administrare a veniturilor bugetare trebuie să fie o prioritate imediată.
De asemenea, operaționalizarea rapidă a procesului de prioritizare a investițiilor publice și o reformă reală a administrației publice, menită să așeze pe bază de management al performanței funcționarea statului pe diverse paliere ar putea genera câștiguri însemnate de eficiență la nivelul cheltuielilor bugetare.
Despre Strategia Fiscal-Bugetară 2017-2019
Legat de Strategia Fiscal-Bugetară 2017-2019, Consiliul remarcă faptul că atenția autorităților apare din nou drept exclusiv concentrată pe anul curent, neacordând aceeași atenție proiecțiilor bugetare pe termen mediu.
Strategia curentă indică un deficit structural cvasi-stabil în anul 2018 (creștere de la 2,91% la 2,97% din PIB), urmat de o reducere cu doar 0,3 pp. în 2019. Astfel, chiar acceptând evaluările extrem de favorabile ale CNP în ceea ce privește dinamica PIB potențial (Consiliul fiscal și-a exprimat scepticismul în legătură cu acestea în preambulul opiniei), la finele orizontului acoperit de Strategie ar rămâne o deviație de 1,7pp. comparativ cu nivelul de 1% al unui deficit structural compatibil cu obiectivul pe termen mediu consistent cu echilibrul bugetar din perspectiva LRFB.
Date fiind diferențe considerabile între traiectoriile de PIB potențial prognozate de CNP și Comisia Europeană, înregistrarea unei deviații superioare la finele perioadei de prognoză comparativ cu obiectivul pe termen mediu apare drept probabilă.
Consiliul fiscal consideră că, date fiind rezervele exprimate față de caracterul optimist al scenariului macroeconomic pentru anul 2017 și pe termen mediu, cu impact asupra traiectoriilor veniturilor bugetare, la care se adaugă aparenta subdimensionare a cheltuielilor bugetului pe 2017, indică o balanță a riscurilor înclinată preponderent în direcția înregistrării unor deficite mai ridicate decât cele preconizate de Strategia Fiscal-Bugetară în ipoteza unor politici fiscal-bugetare nemodificate.