Buget 2012: la factura crizei se adaugă şi nota de plată pentru pierderile istorice ale companiilor de stat

Nota de plată a tergiversării restructurărilor din industrie a venit într-un moment cum nu se putea mai prost. Ani de zile am perpetuat subvenţionarea unor domenii care nu aveau viitor. Era o chestiune de timp să ni se interzică să mai facem acest lucru, iar acum vom vedea consecinţele în bugetul pe 2012.

România a strâns şi strânge cureaua în 2011 de la un deficit de 6,8% din PIB (în 2010) la 4,4% din PIB. A fost un efort imens de reducere a cheltuielilor publice pentru a le apropia de venituri. Cu consecinţele de rigoare în planul afectării investiţiilor, domeniilor cheie cum sunt sănătatea şi educaţia, serviciilor sociale şi în general al standardului de viaţă al cetăţenilor.

În 2012, ar fi trebuit să continuăm politica de austeritate, dar pe o pantă ceva mai redusă: cu un deficit coborât de la 4,4% din PIB (în 2011), la 3% din PIB. Adică 1,4% ajustare, faţă de 2,4% ajustarea prevăzută pentru anul în curs. Rău, dar nu la fel de rău ca în trecerea de la 2010 la 2011. Doar că a apărut „o problemă de contabilitate”.

„Problema de contabilitate”

Companiile de stat cu pierderi consecutive pe ultimii trei ani şi finanţare de la buget vor fi luate în calcul la stabilirea deficitului. Ceea ce înseamnă că sănătatea, învăţământul, ordinea publică, pensiile etc. trebuie să facă loc pentru înregistrarea la buget a pierderilor întreprinderilor de stat.

Calculele sunt în curs. Dar o estimare minimală duce la concluzia că va trebui să strângem cureaua şi în 2012 cel puţin la fel de tare ca şi în 2011. Asta în medie. Unora le vor ieşi ochii ca la melc şi nu vor avea ieşire, dacă nu vrem să destabilizăm economia.

Explicaţia matematică este simplă:

Zece întreprinderi cu o pierdere medie de 500 milioane lei au ca efect pe deficit aproape exact 1% din PIB, adică diferenţa dintre 2011 şi 2012.

Mai mult, creşterea mai mică a PIB –ul faţă de prognoza din vara trecută, va limita şi mai mult spaţiul de manevră.

Zece pentru deficit

De ce zece ? Pentru Guvernul si FMI au convenit să reducă de la 30 la 10 întreprinderile cu probleme incluse în calculul deficitului la elaborarea bugetului, excluzând CET-urile locale şi aeroporturile.

Reamintim că Eurostat şi-a exprimat rezervele în privinţa calităţii datelor raportate de Romania, invocând şi impactul neclar asupra deficitului al pierderilor unor companii publice.

Lista celor 10

Lista celor 10 întreprinderi de stat care măresc deficitul: Compania Naţională de Cai Ferate CFR, CFR Călători, CFR Marfă, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale CNADNR, Compania Naţională a Huilei, Termoelectrica, Metrorex, Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi, Societatea Naţională a Cărbunelui şi Radiocomunicaţii Navale Radio Constanţa.

Deocamdată, calculul contabil al pierderilor nu a fost definitivat, dar sumele se anunţă consistente. De pildă, Compania Naţională de Cai Ferate CFR a înregistrat anul trecut o pierdere preliminată la 307 milioane euro, CFR Marfă a ieşit pe minus cu 127 milioane euro iar CFR Călători cu 21 milioane euro. Termoelectrica a avut pierderi estimate preliminar la 103 milioane euro şi tot aşa.

De aceea, deşi o medie pe datele definitive constatate se anunţă dificil de făcut, estimarea de 130 milioane euro pierdere medie pe întreprindere (cam 1,3 miliarde euro pe total) pare plauzibilă. La un PIB estimat la 130 miliarde euro (dacă ne ţine cursul de schimb leu-euro). Dacă se adaugă şi recesiunea mondială la atâţia de 13, ghinionul ar putea fi desăvârşit.

Şi deficitele viitoare vor fi afectate

Potrivit strategiei fiscal-bugetare aprobata de Guvern, deficitul bugetar în metodologia europeană este prevăzut să scadă la 4,4% din PIB în acest an, la 3% din PIB în 2012, la 2,5% din PIB în 2013, respectiv la 2,2% din PIB în 2014.

Toate aceste cifre vor fi grevate de rezultatele companiilor de stat şi, de aceea, reducerea pierderilor devine esenţială pentru a nu fi afectate şi mai tare domeniile esenţiale ale societăţii, care consumă bani de la buget: sănătatea, educaţia, siguranţa cetăţeanului, prestaţiile sociale inclusiv pensiile etc.

Pe 2011, FMI are în monitorizare nu 10, ci 18 companii de stat, ceea ce înseamnă că lucrurile pot evolua spre mai bine sau mai rău. Adică numărul de firme cu probleme şi pierderile lor vor putea creşte sau vor putea să scadă, după cum managementul va fi mai performant sau nu.

LISTA de monitorizare FMI 2011

Lista FMI cu 18 companii de stat monitorizate în 2011 include Compania Naţională de Căi Ferate CFR, CFR Călători, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale CNADNR, Compania Naţională a Huilei, Termoelectrica, Metrorex, CFR Marfă, Electrocentrale Bucureşti, Societatea Comercială Electrificare CFR, Poşta Română, Tarom, Complexul Energetic Turceni, Filiala de Întreţinere şi servicii Energetice „Electrica Serv”, Electrica Furnizare Transilvania Nord, Oltchim, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, Intervenţii Feroviare şi Telecomunicaţii CFR.

După analiza rezultatelor, fie vom mai strânge cureaua, fie ne vom permite eventuale majorări ale alocărilor de bani către domeniile sociale, salarii pentru bugetari etc. pentru 2013, 2014 şi tot aşa. Până când ne vom încadra cu funcţionarea companiilor de stat în regulile stricte ale economiei de piaţă. Până atunci plătim, plătim.