Chestiunea

Viitorul forței de muncă: Durata de muncă așteptată în România – sub nivelul din anul 2000

Durata de muncă în România s-a redus cu doi ani și jumătate în perioada 2000 – 2018, potrivit datelor publicate de Eurostat. Mai mult, raportul… Mai mult

30.10.2019

La obiect

Câte ore muncesc profesorii din UE și din România: Noile măsuri din educație și compensațiile pentru profesori

Profesorii cu o vechime de cel puțin 30 de ani ar putea primi la pensionare șase salarii medii brute, adică aproape 30.000 de lei, conform… Mai mult

28.10.2019

La obiect

Industria în PIB – în statele UE. Problemele de la productivitate în România

În 2018, industria și-a menținut, la limită, prima poziție între sectoarele economice ale UE din punct de vedere al valorii adăugate brute (VAB). Cu 19,1%,… Mai mult

28.10.2019

Chestiunea

Serbia a semnat cu Rusia și a aderat la Uniunea Economică Euroasiatică

Premierul sârb Ana Brnabic a semnat acordul de aderare la Uniunea Economică Euroasiatică (EEU), împreună cu omologii săi din Rusia, Armenia, Belarus, Kazakhstan și Kyrgyzstan,… Mai mult

27.10.2019

Cronicile

Buget 2012: la factura crizei se adaugă şi nota de plată pentru pierderile istorice ale companiilor de stat

de Marin Pana 18.10.2011

Nota de plată a tergiversării restructurărilor din industrie a venit într-un moment cum nu se putea mai prost. Ani de zile am perpetuat subvenţionarea unor domenii care nu aveau viitor. Era o chestiune de timp să ni se interzică să mai facem acest lucru, iar acum vom vedea consecinţele în bugetul pe 2012.

România a strâns şi strânge cureaua în 2011 de la un deficit de 6,8% din PIB (în 2010) la 4,4% din PIB. A fost un efort imens de reducere a cheltuielilor publice pentru a le apropia de venituri. Cu consecinţele de rigoare în planul afectării investiţiilor, domeniilor cheie cum sunt sănătatea şi educaţia, serviciilor sociale şi în general al standardului de viaţă al cetăţenilor.

În 2012, ar fi trebuit să continuăm politica de austeritate, dar pe o pantă ceva mai redusă: cu un deficit coborât de la 4,4% din PIB (în 2011), la 3% din PIB. Adică 1,4% ajustare, faţă de 2,4% ajustarea prevăzută pentru anul în curs. Rău, dar nu la fel de rău ca în trecerea de la 2010 la 2011. Doar că a apărut „o problemă de contabilitate”.

„Problema de contabilitate”

Companiile de stat cu pierderi consecutive pe ultimii trei ani şi finanţare de la buget vor fi luate în calcul la stabilirea deficitului. Ceea ce înseamnă că sănătatea, învăţământul, ordinea publică, pensiile etc. trebuie să facă loc pentru înregistrarea la buget a pierderilor întreprinderilor de stat.

Calculele sunt în curs. Dar o estimare minimală duce la concluzia că va trebui să strângem cureaua şi în 2012 cel puţin la fel de tare ca şi în 2011. Asta în medie. Unora le vor ieşi ochii ca la melc şi nu vor avea ieşire, dacă nu vrem să destabilizăm economia.

Explicaţia matematică este simplă:

Zece întreprinderi cu o pierdere medie de 500 milioane lei au ca efect pe deficit aproape exact 1% din PIB, adică diferenţa dintre 2011 şi 2012.

Mai mult, creşterea mai mică a PIB –ul faţă de prognoza din vara trecută, va limita şi mai mult spaţiul de manevră.

Zece pentru deficit

De ce zece ? Pentru Guvernul si FMI au convenit să reducă de la 30 la 10 întreprinderile cu probleme incluse în calculul deficitului la elaborarea bugetului, excluzând CET-urile locale şi aeroporturile.

Reamintim că Eurostat şi-a exprimat rezervele în privinţa calităţii datelor raportate de Romania, invocând şi impactul neclar asupra deficitului al pierderilor unor companii publice.

Lista celor 10

Lista celor 10 întreprinderi de stat care măresc deficitul: Compania Naţională de Cai Ferate CFR, CFR Călători, CFR Marfă, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale CNADNR, Compania Naţională a Huilei, Termoelectrica, Metrorex, Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi, Societatea Naţională a Cărbunelui şi Radiocomunicaţii Navale Radio Constanţa.

Deocamdată, calculul contabil al pierderilor nu a fost definitivat, dar sumele se anunţă consistente. De pildă, Compania Naţională de Cai Ferate CFR a înregistrat anul trecut o pierdere preliminată la 307 milioane euro, CFR Marfă a ieşit pe minus cu 127 milioane euro iar CFR Călători cu 21 milioane euro. Termoelectrica a avut pierderi estimate preliminar la 103 milioane euro şi tot aşa.

De aceea, deşi o medie pe datele definitive constatate se anunţă dificil de făcut, estimarea de 130 milioane euro pierdere medie pe întreprindere (cam 1,3 miliarde euro pe total) pare plauzibilă. La un PIB estimat la 130 miliarde euro (dacă ne ţine cursul de schimb leu-euro). Dacă se adaugă şi recesiunea mondială la atâţia de 13, ghinionul ar putea fi desăvârşit.

Şi deficitele viitoare vor fi afectate

Potrivit strategiei fiscal-bugetare aprobata de Guvern, deficitul bugetar în metodologia europeană este prevăzut să scadă la 4,4% din PIB în acest an, la 3% din PIB în 2012, la 2,5% din PIB în 2013, respectiv la 2,2% din PIB în 2014.

Toate aceste cifre vor fi grevate de rezultatele companiilor de stat şi, de aceea, reducerea pierderilor devine esenţială pentru a nu fi afectate şi mai tare domeniile esenţiale ale societăţii, care consumă bani de la buget: sănătatea, educaţia, siguranţa cetăţeanului, prestaţiile sociale inclusiv pensiile etc.

Pe 2011, FMI are în monitorizare nu 10, ci 18 companii de stat, ceea ce înseamnă că lucrurile pot evolua spre mai bine sau mai rău. Adică numărul de firme cu probleme şi pierderile lor vor putea creşte sau vor putea să scadă, după cum managementul va fi mai performant sau nu.

LISTA de monitorizare FMI 2011

Lista FMI cu 18 companii de stat monitorizate în 2011 include Compania Naţională de Căi Ferate CFR, CFR Călători, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale CNADNR, Compania Naţională a Huilei, Termoelectrica, Metrorex, CFR Marfă, Electrocentrale Bucureşti, Societatea Comercială Electrificare CFR, Poşta Română, Tarom, Complexul Energetic Turceni, Filiala de Întreţinere şi servicii Energetice „Electrica Serv”, Electrica Furnizare Transilvania Nord, Oltchim, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, Intervenţii Feroviare şi Telecomunicaţii CFR.

După analiza rezultatelor, fie vom mai strânge cureaua, fie ne vom permite eventuale majorări ale alocărilor de bani către domeniile sociale, salarii pentru bugetari etc. pentru 2013, 2014 şi tot aşa. Până când ne vom încadra cu funcţionarea companiilor de stat în regulile stricte ale economiei de piaţă. Până atunci plătim, plătim.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.10.2011

2 comentarii

  1. O zi obişnuită: 21 Octombrie – „ USL işi apără cămătarii ” « Politeía
    21.10.2011, 7:09 am

    […] Buget 2012: la factura crizei se adaugă şi nota de plată pentru pierderile istorice ale companiilor de stat. Nota de plată a tergiversării restructurărilor din industrie a venit într-un moment cum nu se putea mai prost. Ani de zile am perpetuat subvenţionarea unor domenii care nu aveau viitor. Era o chestiune de timp să ni se interzică să mai facem acest lucru, iar acum vom vedea consecinţele în bugetul pe 2012. România a strâns şi strânge cureaua în 2011 de la un deficit de 6,8% din PIB (în 2010) la 4,4% din PIB. A fost un efort imens de reducere a cheltuielilor publice pentru a le apropia de venituri. Cu consecinţele de rigoare în planul afectării investiţiilor, domeniilor cheie cum sunt sănătatea şi educaţia, serviciilor sociale şi în general al standardului de viaţă al cetăţenilor. În 2012, ar fi trebuit să continuăm politica de austeritate, dar pe o pantă ceva mai redusă: cu un deficit coborât de la 4,4% din PIB (în 2011), la 3% din PIB. Adică 1,4% ajustare, faţă de 2,4% ajustarea prevăzută pentru anul în curs. Rău, dar nu la fel de rău ca în trecerea de la 2010 la 2011. Doar că a apărut „o problemă de contabilitate”.Curs de Guvernare. […]

  2. Vasile Bouleanu
    27.12.2011, 6:01 pm

    Ziua socoteli finale . Iata unde se ajunge cand dupa 22 de ani de tergiversare nu sa terminat reforma economica in Romania.
    Inca din 1900 am fost unul care a dat alarma in ce priveste structura birocratica ramasa de la regimul marxist si in special la functionarii publici dar si la pierderile planificate din zonele industriale.
    Cei ce strigau ca nusi vand tara aceeiasi care astazi critica guvernul PDL sunt adevaratii vinovati de starea in care Romania a intrat ne pregatita in criza mondiala cauzata de statul social.

    Toti acesti internationalisti proletari trebuie marginalizati si desfiintati politic ca optiune pentru viitorul natiunii romane si al Europei.

Lăsați un comentariu


Stiri

Coșul minim pentru trai decent: 5.918 lei pe lună pentru doi adulți și un copil

Vladimir Ionescu

Valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent era în luna septembrie de 6.954 lei, pentru o familie formată din doi adulți și doi… Mai mult

Stiri

Transelectrica a semnat primele contracte de conexiune europeană co-finanțate de UE

Adrian N Ionescu

Operatorul magistralelor naționale de transport de electricitate, Transelectrica (TEL), a semnat contracte de execuție în valoare a de aproape 357 milioane de lei, pentru 3… Mai mult

Stiri

Focare de difterie la granița cu România – boala eradicată acum 40 de ani a apărut în Ucraina

Mariana Bechir

La 40 de ani după ce a fost eradicată în România, există riscul apariției unor cazuri de difterie ținând cont că autoritățile din Ucraina au… Mai mult

Stiri

Gazprom anunță disponibilitatea de a trimite gaze prin Ucraina pentru Republica Moldova

Adrian N Ionescu

Gazprom este gata să folosească rutele ucrainiene de transport al gazelor naturale, pentru aprovizionarea Republicii Moldova în următorii trei ani, potrivit unui anunț al Moldovagaz.… Mai mult

Stiri

Ministerul de Externe a retras de la CEDO observațiile fostului agent guvernamental, care îl favorizau pe Liviu Dragnea

Vladimir Ionescu

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a dispus  retragerea argumentației pe care fostul agent guvernamental Viorel Mocanu a depus-o la CEDO în favoarea lui Liviu Dragnea.… Mai mult

Stiri

Un medicament nou ajunge în România, pe lista compensatelor, la 4 ani de la lansare. Apel al industriei farma

Vladimir Ionescu

În urma publicării raportului IQVIA „Evaluarea inovațiilor terapeutice centrate pe pacient”, Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) se alătură eforturilor Federației Europene a… Mai mult

Europa

Prima fabrică Tesla din Europa se construiește în Germania

Iulian Soare

Prima fabrică Tesla din Europa va fi construită lângă Berlin, a anunțat pe Twitter Elon Musk, care a justificat alegerea locației pe baza ”tradiției în… Mai mult