Bruxelles – prima ieșire a lui Traian Băsescu după reîntoarcere. Agenda discuţiilor cu Barroso, van Rompuy şi Reding

Preşedintele Traian Băsescu merge vineri la Bruxelles, pentru întâlni cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, şi comisarul pentru Justiţie, Viviane Reding, pe agendă figurând, printre altele, Mecanismul de Cooperare şi Verificare pe Justiţie, aderarea la zona Schengen, integrarea financiară.

”Vizita de lucru o fac la solicitarea mea, pentru că am considerat necesar să discut câteva din problemele de actualitate pentru România, dar şi de la nivelul Uniunii Europeme. Este categoric în plină desfăşurare un proces rapid de schimbare a Uniune şi, în acelaşi timp, sunt procese particulare de interes pentru România, pe care vreau să le discut”, a spus Băsescu, joi, la Cotroceni.

Agenda lui Băsescu la Bruxelles, din prima sa ieșire publică după revenire:

• „Atât Mecanismul European de Stabilitate, cât şi uniunea bancară sunt, în opinia mea, în avantajul României. Deci, le susţinem fără rezerve. Avem o singură rezervă: ca procesul de realizare a uniunii bancare să nu se realizeze strict pentru statele, băncile din zona euro. La fel cum am avut o poziţie în care am solicitat ca Tratatul fiscal să fie liber la aderare şi pentru statele din zona non-euro, şi am obţinut acest lucru, la fel şi condiţiile, criteriile de realizare a uniunii bancare trebuie să fie deschise şi statelor nemembre ale zonei euro.
• Dacă vreţi, un element esenţial în a fi convingători în solicitările noastre este legat de menţinerea ţintei noastre de aderare la zona euro care trebuie să rămână 2015″
• În acelaşi timp, doresc să discut atât cu preşedintele Barroso, cât şi cu preşedintele Van Rompuy procesele de aprofundare a integrării în Uniunea Europeană. Este evident că în ultima perioadă aceste procese au căpătat viteză şi v-aş aminti că numai în cursul acestui an noi am adoptat Tratatul fiscal sau, mai complet definit, Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţă în cadrul uniunii economice şi monetare.
• De asemenea, a devenit funcţional şi Mecanismul Economic de Stabilitate. În momentul de faţă s-a lansat teza uniunii bancare şi are şi un termen foarte scurt de intrare în funcţiune, sigur, o intrare în trepte, dar la 1 ianuarie 2013 se preconizează intrarea în procesul de realizare a uniunii bancare. Aici aş face o menţiune, şi este un comentariu personal, deocamdată – alături de Mecanismul European de Stabilitate, realizarea uniunii bancare avantajează România”.
• ”Menţinerea ţintei de aderare la zona Euro trebuie să rămână 2015, doar dacă viaţa va demonstra că nu se poate ar trebui să ne modificăm ţinta. Dar, în acest moment, nu avem niciun motiv să modificăm ţinta de aderare la zona euro, adică 2015”.
• „Vă asigur că rămânerea în afara zonei euro ar fi o dramă pe termen mediu şi lung pentru România. Vă repet, este un trend pe care riscăm să nu mai putem să îl prindem în viitor
• ”Un subiect va fi MCV. După evenimentele din 3-6 iulie, Comisia Europeană a decis să solicite pentru România un raport suplimentar care vizează în mod deosebit statul de drept, raport care trebuie finalizat până în luna decembrie”.
• ”Fac apel la clasa politică, la toate partidele, ca, în ceea ce priveşte abordările europene, să existe un deplin consens, pentru că, altfel, riscăm enorm şi cei care vor fi plătitorii facturii asumării unor riscuri nepermise vor fi românii”.
• ”Sigur că o astfel de abordare înseamnă seriozitate şi consecvenţă, înseamnă să nu laşi dubii asupra apartenenţei tale la UE sau a voinţei tale de a fi parte a Uniunii Europene”.
• ”Mesajul meu va fi unul precis, dincolo de alte discuţii colaterale, şi anume, acela că instituţiile României au rezistat la efortul la care au fost supuse de majoritatea parlamentară şi, bineînţeles nu este de neglijat sprijinul politic pe care l-au primit de la Comisia Europeană, de la lideri europeni, de la lideri ai statelor din NATO, dar avem o certitudine, şi anume aceea că instituţiile statului au rezistat acestei presiuni politice uriaşe”.

Alte declaraţii: Protecţia Parlamentului pentru Borbely şi Dobre în faţa justiţiei nu favorizează România

• ”Sigur, cred că nu este însă de natură a ne favoriza faptul că Parlamentul a respins solicitarea parchetelor de a ridica imunitatea în vederea anchetelor pentru doi membri ai Parlamentului (liberalul Victor Paul Dobre, fost ministru al Administraţiei, şi UDMR-istul Lazslo Borbely, fost ministru al Mediului – n.r.). Sigur că nu sunt de bun augur atacurile la Justiţie, aproape continue, şi, de asemenea, nu este de bun augur angrenarea unor politicieni importanţi în aşa-numitele autodenunţuri pentru participare la referendum”.
• ”Eu cred că nimeni nu anchetează pe cineva dacă a participat sau nu la referendum, ci se anchetează eventuale fraude, dacă sunt, şi nicidecum nu se pune sub semnul întrebării, sau instituţiile statului român nu pun sub semnul întrebării, dreptul de a participa la referendum”.
• ”România a ieşit slăbită din acest conflict intern şi trebuie să recunoaştem că ceea ce s-a întâmplat la noi în perioada 3-6 iulie până pe 27 august, a generat o criză de încredere în România. Este o pierdere mare şi nu o vom acoperi cu declaraţii, ci cu fapte”.
• ”Viteza pe care a luat-o procesul de integrare a statelor în Uniunea Europeană este deja mare. Este bine ca acest tren, când trece să ne urcăm de la început în el, pentru că riscul de a nu îndeplini criteriile, de a sta să chibzuim politic cum ne-o fi mai bine, să mai cugetăm, este major şi există riscul ca trenul să treacă şi să nu mai revină prin gară”.
• ”Este de ne-negociat setul de obligaţii pe care le are preşedintele. Oricât n-ar plăcea unora, obligaţiile constituţionale trebuie să mi le fac. (…)N-am cum să renunţ la atribuţiuni ale funcţiei, printre care aceea de reprezenta statul român, indiferent câte procente am eu în sondaje”.
• ”Mi-a venit azi-dimineaţă pe birou Acordul cu FMI (memorandumul suplimentar, în urma celei mai revizii negociate de Guvernul Ponta – n.r.), semnat de toţi membrii Guvernului, semnat de premier. Tentaţia a fost să spun <<Domnule, nici n-am fost aici când s-a negociat. Nu ştiu ce s-a stabilit cu una, cu alta>>. Şi am vrut să-l trimit Guvernului fără semnătura mea. Uitându-ne în legea tratatelor, am constatat că nu se poate fără. Am să semnez acel Acord, deşi nu am avut nicio contribuţie la modul cum a fost negociat”.