Boardul Fondului Monetar Internaţional (FMI) analizează, miercuri, ultimele două evaluări (a şaptea şi a opta) ale acordului cu România, potrivit programului postat pe pagina de Internet a instituţiei financiare internaţionale și sintetizat de AGERPRES.
Şeful Misiunii FMI, Erik de Vrijer, a avertizat la începutul anului că acordul României cu FMI va expira şi nu va exista o altă înţelegere, dacă autorităţile române nu îndeplinesc precondiţiile asumate până în luna iunie. Acestea vizau reducerea arieratelor, management privat la companiile de stat, privatizarea CFR Marfă, listarea secundară a unui pachet de acţiuni Transgaz, demararea listării companiei energetice Oltenia.
La începutul lunii iunie, ministrul Finanţelor Publice, Daniel Chiţoiu, declara pentru AGERPRES că a fost prevăzut un plafon de 800 milioane lei de împrumuturi pentru autorităţile locale, pentru achitarea arieratelor. În prima fază au fost alocate 500 milioane lei, iar suma a fost suplimentată, ulterior, până la 680 milioane lei, după care plafonul a fost ridicat la 800 milioane lei. De asemenea, Chiţoiu a precizat că, din fondul de rezervă bugetară la dispoziţia premierului, au fost alocate 70 milioane lei pentru achitarea arieratelor în domeniul sănătăţii, altele decât cele pe care le avea Casa de Sănătate.
Potrivit ministrului de resort, până la mijlocul lunii iunie, arieratele se vor apropia de ţinta asumată cu FMI.
De asemenea, condiţionalitatea privind privatizarea CFR Marfă a fost îndeplinită, după ce, în 20 iunie, compania Grup Feroviar Român a fost desemnată câştigătoare a licitaţiei pentru preluarea pachetului majoritar de acţiuni al transportatorului feroviar de marfă.
Cât priveşte listarea Transgaz, oferta publică secundară de vânzare a 15% din acţiunile companiei, care s-a derulat în luna aprilie a acestui an, a fost suprasubscrisă cu 347% pentru segmentul de retaileri mici şi cu 257% pentru investitori mari. Suma totală atrasă de stat a fost de 315 milioane lei (72 milioane euro).
Acţiunile companiei Transgaz se tranzacţionează pe piaţa reglementată administrată de Bursa de Valori Bucureşti din data de 24 ianuarie 2008.
În data de 13 iunie, ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, a declarat pentru AGERPRES că România nu a ratat nicio ţintă în ceea ce priveşte acordul cu Fondul Monetar Internaţional (FMI).
„Guvernul României are 5 acţiuni prealabile pe care dacă nu le face nu intră în board-ul FMI. Anume privatizarea a 15% din Transgaz s-a făcut în luna aprilie, selectarea unui consultant pentru privatizarea a 15% din Complexul Energetic Oltenia s-a făcut în mai, reducerea arieratelor la locale şi la guvernul central la 300 de milioane de lei, respectiv la 20 de milioane de lei. Pentru sfârşitul lunii mai aceste date nu le cunoaştem încă. Le vom cunoaşte săptămâna viitoare. Noi avem încredere că ne-am încadrat în aceste două ţinte de arierate, având în vedere trendul de până acum şi măsurile întreprinse. Selectarea câştigătorului la CFR Marfă (a cincea acţiune n.r.) are data limită 21 iunie. Nu am ratat nicio ţintă”, a spus Voinea.
Premierul Victor Ponta a subliniat în data de 19 iunie că toate acţiunile prioritare asumate în raport cu Fondul Monetar Internaţional au fost îndeplinite sau sunt în grafic.
„Săptămâna viitoare o să fie în boardul FMI discuţia despre program. Mă rog, ce apare pe surse, chiar dacă nu e bazat pe nimic, întotdeauna e mai interesant decât ce spunem noi oficial. Bănuiesc că şi când vom avea decizia pozitivă de încheiere cu bine a acordului, tot pe surse o să se spună că nu e adevărat, că mint şi cei de la FMI. Important este că toate acţiunile prioritare pe care ni le-am asumat le-am îndeplinit sau le avem în grafic”, a spus primul-ministru, la începutul şedinţei de guvern de săptămâna trecută.
Boardul Fondului Monetar Internaţional /(FMI) a aprobat, pe 15 martie 2013, prelungirea cu trei luni a acordului stand-by cu România, până la 30 iunie 2013.
Acordul stand-by în valoare de 3,5 miliarde de euro (reprezentând aproximativ 300% din cota pe care România o are la Fond) a fost aprobat iniţial pe 25 martie 2011 şi este unul preventiv prin care fondurile vor fi atrase numai în caz de necesitate.
În anul 2009, România a luat un împrumut stand-by pe 24 de luni, în valoare de 12,95 miliarde de euro de la Fondul Monetar Internaţional, parte a unui pachet de sprijin de 19,95 miliarde acordat de FMI, UE şi Banca Mondială.
Din acest aranjament cu FMI au fost trase şapte din cele 8 tranşe prevăzute, însumând 10,57 miliarde DST (aproximativ 11,9 miliarde euro). În ceea ce priveşte cea de-a 8-a tranşă, aceasta a fost considerată, la solicitarea autorităţilor române, ca fiind de tip preventiv şi, în contextul evoluţiilor macroeconomice favorabile, nu a fost trasă.
În şedinţa din 25 martie 2011, Consiliul Directorilor Executivi al FMI a aprobat încetarea mai devreme a acordului precedent şi încheierea unui nou aranjament stand-by cu România, de tip preventiv, pentru o perioadă de 24 luni, în suma de 3.090,6 milioane DST (aproximativ 3,5 miliarde euro), reprezentând 300% din cota României la FMI. Data intrării în vigoare a acestui aranjament este 31 martie 2011. La 28 septembrie 2012, Consiliul Directorilor Executivi al FMI a analizat rezultatele celei de-a şasea evaluări privind îndeplinirea criteriilor de performanţă asumate de România în cadrul ultimului aranjament, punând la dispoziţia ţării noastre a şaptea tranşă, în valoare de 430 milioane DST. Autorităţile române au informat FMI că nu intenţionează să efectueze nici această tragere.
Potrivit ministrului Finanţelor, Daniel Chiţoiu, după discutarea în boardul FMI a acordului cu România autorităţile de la Bucureşti îi vor contacta, în iulie, pe reprezentanţii instituţiei financiare internaţionale pentru a stabili data vizitei în România pentru o nouă înţelegere.
‘Nu am stabilit data efectivă de venire, dar am stabilit discuţii pentru luna iulie pentru a fixa data’, a spus Chiţoiu.
Urmărește-ne pe Google News
