BNR ridică prognoza de inflaţie la 3,2% pentru anul 2012: „Populaţia s-a supraîndatorat la bănci”

Banca Naţională a României a ridicat prognoza de inflaţie pentru acest an, de la 3% la 3,2% şi estimează pentru 2013 o creştere a preţurilor decembrie la decembrie de 3%, a anunţat, marţi, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

BNR pune ridicarea prgnozei de inflaţie pe seama efectului de bază.

”Până în trimestrul patru din 2013 vedem o anumită variaţie a inflaţiei pe care o ţintim, decembrie la decembrie. Peste 80% din variaţiile din acest an provin din efectul de bază”, a spus Isărescu.

De asemenea, inflaţia minimă aşteptată să fie atinsă în primul trimestru din anul 2012 nu va coborî sub 2%.

”Efecte mai puţin favorabile vedem acum din partea preţurilor alimentare volatile. Impactul pe datele actuale este mai puţin favorabil. De aceea nu vedem că va mai putea să scadă IPC sub 2% în primăvara acestui an”, a mai spus Mugur Isărescu.

Populaţia s-a supraîndatorat la bănci

Referitor la evoluţiile creditărilor, guvernatorul BNR observă o redresare treptată pentru clienţii din sectorul privat, dar ppulaţia s-a supraîndatorat cu credite de conum.

”Observăm o redresare treptată a creditului acordat sectorului privat, creştere din mai 2010. Singurul care rămâne pe evoluţie negativă este pe creditul de consum. Creditul de consum a crescut foarte mult anterior. Orice am zice, ne ducem în 2005-2006 în ceea ce priveşte creditul de consum. Populaţia s-a supraîndatorat. Ceea ce s-a întâmplat în 2006-2008 nu se mai poate repeta pentru că acea dorinţă de a cumpăra obiecte de folosinţă îndelungată, maşini s-a temperat. Ne trebuie mai degrabă autostrăzi, dacă vrem să mai avem unde merge cu maşina”, a punctat Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR a arătat că România este supraîndatorată, într-o oarecare măsură.

”N-avem cum să vedem că băncile vor ave pe reţeaua de retail mari evoluţii pozitive pentru că datele arată altceva. România este, într-o oarecare măsură, supraîndatorată. Creditul pentru locuinţe evoluează mult mai tempearate decât în anii anteriori. Există mai multă viziune şi responsabilitate”, a comentat Isărescu.

În context, el a remarcat o ” redresare treptată a creditului acordat de societăţile nefinanciare corporaţiilor”.

”Băncile au reţele de retail supradimensionate. Politica monetară se transmite cu o anumită întârziere. Din motive, în mare parte obiective, băncile au avut şi un alt comportament. Băncile au avut o prea mare dependenţă de finanţările băncilor-mamă. Dacă băncile şi-ar prezenta datele ar vedea ce diferenţe majore există. Băncile cu capital străin aveau o dependenţă de 5 la 1”, a mai spus Mugur Isărescu.

Către Guvern:

• Scăderea ratei de politică monetară nu este suficientă.”Nu vrem să transmitem mesajul următor: că este şi sarcina şi obiectivul şi puterea BNR, că putem să stimulăm singuri creşterea economică cu reducerea ratei de politică monetară. Este un mesaj fals, nu ajută nimănui. Iar discuţiile de genul dacă ar fi redus mai repede nu ştiu ce s-ar fi întâmplat, sau trebuia să reducă de anul trecut nu sunt corecte”.
• Absorbţia fondurilor UE. ”Pe ce am sperat noi când credeam că ajustarea în România va fi mai redusă şi recesiunea nu va fi atât de abruptă? Mizam pe compensarea acestei scăderi cu fonduri europene, iar fondurile europene nu au crescut deloc. Intrările nete de la Uniunea Europeană au cam rămas la acelaşi nivel. Toată lumea spune că este greu să atragi fonduri europene. Nu îmi vine să cred”.