luni

27 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

2 mai, 2013

Banca Națională a României intenţionează să demareze un ciclu de reducere a ratelor dobânzii de politică monetară, începând cu 1 iulie, a declarat joi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

El și-a exprimat speranța ca evoluția din economie, în special din agricultură, să nu întrerupă viitoarea scădere a dobânzii de politică monetară.

„La noi va urma un ciclu de reducere. Noi nu obişnuim să preanunţăm ce vom face în următoarea şedinţă, dar când vorbim de redeucerea pe toate palierele a indicatorilor cu care măsurăm inflaţia şi de reducerea anticipaţiilor inflaţioniste (…) Mesajul nostru este de intrare a României într-un cilcu de reducere a ratelor de dobândă. Am început cu coridorul pentru că rata de referinţă îşi diminuează mult din semnificaţie dacă transmisia nu este eficientă”, a spus Isărescu citat de Mediafax.


Guvernatorul BNR a explicat că scăderea inflaţiei se realizează mai repede decât s-a anticipat la începutul anului, cu minime istorice în februarie şi martie, şi cu o evoluţie similară chiar şi în aprilie, ceea ce va determina devansarea reducerii de dobândă, programată iniţial pentru a doua parte a anului.

„Vom începe un ciclu pe care sperăm să nu-l întrerupem, în funcţie de ştirile din economie, care depind şi de vreme (…) Un ciclu de câteva sesiuni de reducere în ceea ce priveşte rate dobânzii de politică monetară. Nu vom rămâne în niciun caz izolaţi de restul Europei”, a afirmat şeful băncii centrale.

Următoarea şedinţă a Consiliului de Administraţiei pe probleme de politică monetară este programată pe 1 iulie.

Leul a crescut remarcabil în pofida crizei din Cipru

Guvernatorul BNR a remarcat aprecierea leului, în pofida crizei care a lovit puternic în apropierea României, în Cipru, recent.


”Este remarcabil că în condiţii de criză, cu o criză în coasta României, cu tensiuni inerente, cursul s-a apreciat, nu s-a depreciat. A fost un test care se poate citi în termeni pozitivi, fără să fim optimişti”, a spus Mugur Isărescu.

El a subliniat că evoluția pozitivă a leului a avut loc în contextul în care piața a avut de a face ”nu cu o criză prin Islanda, Irlanda, ci o criză în coasta României, în Cipru, cu o situaţie tensionată care a durat mai mult de o lună de zile”.

”Bank of Cyprus avea 0,6% din total piaţă bancară, dacă piaţa bancară este 40% din PIB, 0,6 înseamnă 0,25% din PIB. Sumă mică, dar aţi văzut cum se inflamează lucrurile de la lucruri mici”, a mai comentat guvernatorul BNR.

El nu a exclus ieşirea dintr-un cerc vicios şi intrarea într-un cerc virutos, care să presupună apreciere şi creşterea exporturilor.

„S-a mai întâmplat în România, de exemplu în 2000 – 2001. Nu văd de ce nu s-ar mai întâmpla şi în prezent. Însă nu cu o apreciere masivă a cursului”, a susținut Isărescu.

Guvernatorul BNR arătase anterior că exporturile şi producţia manufacturieră au performat peste aşteptări şi au dat semnale de ameliorare a activităţii economice

„Nu ştim dacă surplusul din contul curent este un accident, este temporar, legat de intrarea în producţie a automobilelor Ford şi exportul Ford, dar în 20 şi ceva de ani de când sunt pe acest scaun nu am văzut niciodaă surplus în contul curent şi aşteptam momentul”, a mai spus şeful Băncii Naționale.

Leul s-a apreciat cu peste 2% în raport cu euro în ultima lună, iar referinţa anunţată de BNR a coborât luni la 4,3224 lei/euro, reprezentând cel mai redus nivel de un an şi patru luni. De la începutul anului, cotaţia monedei naţionale a câştigat 2,4% în faţa euro.

Evoluția indicatorilor principali și deciziile BNR

Consiliul de Administraţie al BNR a decis joi să menţină rata dobânzii de politică monetară la 5,25%, precum şi ratele aplicate pentru rezervele minime obligatorii constituite de bănci pentru pasivele sub doi ani, la 20% în valută şi 15% în lei.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Potrivit Raportului trimestrial asupra inflaţiei, adoptat joi de BNR, analiza celor mai recente evoluţii ale indicatorilor macro-economici relevă continuarea dezinflaţiei, condorm prognozelor anterioare.

BNR pune această evoluție pe seama ”disipării graduale a impactului tranzitoriu exercitat de factorii de natura ofertei, a îmbunătăţirii anticipaţiilor privind inflaţia şi a persistenţei deficitului de cerere”.

Alți indicatori bancari și bugetari:

  • Rata anuală a inflaţiei a scăzut la nivelul de 5,25 la sută în luna martie 2013 de la 5,65 la sută în luna precedentă, plasându-se însă în continuare deasupra limitei superioare a intervalului de variaţie din jurul ţintei şi a nivelului de 4,95 la sută înregistrat în decembrie 2012.
  • Rata anuală a inflaţiei de bază CORE2 ajustată 1 a continuat trendul descendent coborând până la un nivel de 3,0 la sută în luna martie 2013 de la 3,25 la sută în luna decembrie 2012. Creşterile lunare ale preţurilor de consum în februarie şi martie ale anului curent s-au situat la niveluri istorice scăzute, reflectând reducerea anticipaţiilor privind inflaţia.
  • Evoluţia trimestrială a produsului intern brut menţine nivelul acestuia sub cel potenţial în pofida recentei sale reveniri în teritoriu pozitiv, inclusiv în contextul unor semnale de ameliorare a activităţii economice datorată în principal evoluţiei favorabile a exporturilor şi producţiei industriei manufacturiere.
  • Dinamica anuală reală a împrumuturilor acordate sectorului privat a rămas negativă, similar evoluţiilor creditului din zona euro şi din majoritatea ţărilor din regiune.
  • Retensionarea pieţelor financiare internaţionale pe fundalul acutizării recente a crizei din zona euro a avut efecte negative limitate asupra economiei româneşti, performanţele mai bune ale României stimulând reluarea intrărilor de capital, ceea ce s-a reflectat în aprecierea cursului de schimb al leului.
  • Conduita politicii monetare şi-a păstrat caracterul prudent în scopul ancorării ferme a anticipaţiilor privind inflaţia. Calibrarea corespunzătoare a instrumentelor politicii monetare, inclusiv schimbarea manierei de gestionare a lichidităţii din fermă în adecvată, a îmbunătăţit condiţiile lichidităţii de pe piaţa monetară şi a consolidat transmisia impulsului politicii monetare prin apropierea nivelului ratelor dobânzilor interbancare de cel al ratei dobânzii de politică monetară.
  • În condiţiile în care ratele dobânzilor pieţelor monetare interbancare şi randamentele titlurilor de stat s-au plasat pe un trend descendent, cele practicate de băncile comerciale pentru creditele şi depozitele noi şi-au reluat scăderea. Relevantă este evoluţia ROBOR pentru scadenţa de 3 luni – indicator de referinţă pentru finanţarea sectorului privat- a cărui medie a scăzut la 4,57 la sută în luna aprilie 2013 de la 6,04 la sută în decembrie 2012.
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: