Consiliul de Administraţie al BNR a hotărât, joi, reducerea, de la 25% la 20% a rezervenor minime obligatorii (RMO) ale băncilor, în cazul pasivelor în valută cu scadenţă reziduală mai mică de doi ani.
Potrivit oficialilor BNR, măsura ar trebui să producă o abundenţă a lichidităţii pe piaţa interbancară, să ducă la o scădere a dobânzilor şi la o creditare mai ieftină la euro, şi la posibilitatea ca băncile să intre mai uşor în finanţarea marilor proiecte din economie.
„Exista trei argumente care probabil ca stau in spatele deciziei BNR. Primul e legat de faptul ca Ministerul Finantelor Publice are nevoie de bani. Daca acesta este motivul, eu sunt ingrijorat. Si asta pentru ca inseamna ca MFP nu a reusit sa atraga de pe piata externa banii de care avea nevoie- semn ca Romania nu e interesanta din aceasta privinta. Al doilea motiv este legat de stimularea economiei, dar cred ca si aceasta varianta este nu tocmai potrivita pentru ca incurajeaza creditarea in valuta, lucru care nu lipseste Romaniei in acest moment. Nu este de dorit acest lucru, mai ales ca riscul valutar al Romaniei a crescut nu numai pe segmentul privat, ci si pe cel guvernamental. In acest moment Statul are mai multa datorie in valuta decat in lei, iar riscul valutar pentru tara in ansamblu e ste semnificativ. Nimeni si nimic nu poate exclude deprecierea puternica a leului la un moment dat?Al treilea motiv este legat de terminarea acordului de la Viena, reducerea rezervelor minime obligatorii oferind posibilitatea unor banci sa isi reduca expunerea pe Romania.”- a explicat decizia BNR, pentru Hotnews, Nicolaie Chidesciuc, economistul şef al ING Bank.
